Arta si cultura in Timisoara

Spatiu multicultural si multietnic, oras ce se afla situat la confluenta dintre Occident si Orient, Timisoara este un model de convietuire armonioasa intre numeroasele grupuri etnice care il compun.
Prin mostenirea culturala si prin actuala diversitate, Timisoara este un puternic centru cultural national, asigurand locuitorilor orasului o oferta culturala diversificata. Activitatea celor 12 institutii culturale profesioniste situeaza Timisoara pe locul doi in tara, dupa Bucuresti, din punct de vedere al marimii si diversitatii ofertei culturale.

Institutii culturale, precum Filarmonica Bnatul, Opera Romana, Teatrul de Papusi, Muzeul Banatului, Biblioteca Judeteana, Casa de Cultura a Municipiului Timisoara, sunt cateva puncte de referinta ale vietii culturale timisorene. Timisoara are privilegiul unic, in estul Europei, de a gazdui, in aceeasi veche si impozanta cladire, patru institutii culturale cu profil diferit: Opera Romana, Teatrul National Timisoara, Teatrul German, Teatrul Maghiar, care ofera spectacole in trei limbi: romana, germana si maghiara.
Oferta culturala este intregita prin activitatea uniunilor de creatie, spatiilor de creatie si de reprezentare a oamenilor de cultura timisoreni. Uniunea Scriitorilor sustine si stimuleaza viata literara a zonei. Prin activitatea lor, galeriile de arta, editurile, fundatiile si asociatiile culturale, completeaza in mod armonios si diversificat oferta culturala a orasului Timisoara.
Timisoara dispune de un patrimoniu monumental divers. Stilul baroc, de influenta vieneza, cracterizeaza cladiri, precum: Domul romano-catolic, Palatul guvernatorilor, Primaria Veche, Palatul Episcopal din str. Rodnei, Platul Mercy, casele din frontul de nord al Pietei Unirii. Monumentele Sf. Treime din Piata Unirii si Sf. Maria din Piata Libertatii au fost sculptate la Viena si transportate pe canalul navigabil Bega. La mijlocul sec.XIX, majoritatea constructiilor realizate au fost in stil neoclasic, dar se face simtita si prezenta curentelor de factura romantica.

Zona Timisoara poate asigura o oferta culturala diversificata. Principalele domenii, ce definesc continutul vietii culturale timisorene, sunt dezvoltate de urmatoarele institutii de profil:
1) Opera Romana, infiintata in 1946, dezvolta un repertoriu liric clasic, adresandu-se unui public specializat. Prin turneele realizate, an de an, in strainatate ea devine un purtator al imaginii dimensiunii culturale a orasului Timisoara. Din 2000 incepe o noua perioada cu evenimente culturale importante, numar mare de premiere de succes, turnee intreprinse in tara (Bucuresti, Cluj, Iasi si in strainatate Iugoslavia, Italia, Elvetia, Germania, Ungaria, Austria, Spania, Olanda, Belgia, Qatar, Italia, Franta, Taiwan, Olanda) au permis verificarea potentialului artistic al colectivului timisorean care pentru spectacolele prezentate se bucura de aprecierea publicului si criticii de specialitate.
2) Filarmonica Banatul ia fiinta in 1947, ca o prestigioasa institutie de cultura, continuatoare a traditiei muzicale locale. Muzica, ca un limbaj comun , face ca Filarmonica Banatul, prin turneele internationale pe care le realizeaza, sa devina un prestigios mesager al culturii timisorene. Actiuni, precum: Festivalul Timisoara Muzicala, Concursul International de Flaut, Saptamana Muzicii Sacre, sunt cateva marturii ale dimensiunii ofertei culturale a acestei institutii.
3) Teatrul National Timisoara creat in 1947, prin repertoriul bogat si prin numele sonore care au activat pe scena sa, a devenit un punct de reper in viata culturala locala. Aceasta institutie se bucura de o rata ridicata a participarii locuitorilor la oferta culturala pusa la dispozitie prin Festivalul Dramaturgiei Romanesti, Teatrul National din Timisoara creaza un spatiu de afirmare a valorilor dramaturgiei romanesti. Oferind posibilitatea cunoasterii si incurajarii creatiei dramaturgiei romanesti, festivalul pune la dispozitia publicului cele mai bune spectacole nationale realizate prin montari ale dramaturgilor romani.
4) Teatrul Maghiar ia fiinta in 1953, ca o forma de exprimare a culturii minoritatii maghiare, oferind accesul neingradit la cultura a acestui segment de populatie. Teatrul Maghiar devine o institutie din ce in ce mai dinamica, implicanduse, alaturi de Primaria Timisoara, in actiuni socio-culturale mari, oferite tuturor locuitorilor orasului, precum Sarbatoarea Saltimbancilor.
5) Teatrul German functioneaza, sub forma actuala, din 1953, fiind continuatorul traditiei teatrale in limba germana. Oferta sa culturala cunoscuta pe plan local, zonal si international, este menita a satisface nevoile culturale nu numai ale minoritatii germane, dar si ale multor iubitori ai culturii si civilizatiei germane. Ultimele trei institutii amintite formeaza un ansamblu cultural unic in estul Europei, ce demonstreaza apartenta spatiului cultural la valorile culturii si civilizatiei europene.
6) Teatrul de Papusi, infiintat in 1949, aduce zambetul pe buzele si in sufletele celor mai mici spectatori. Teatrul de Papusi din Timisoara se bucura de un public potential insemnat, care trebuie atras spre actul cultural si crescut in dragoste fata de frumos.
7) Ansamblul Banatul, infiintat in anul 1970 si reinfiintat in anul 1992, pune in valoare zestrea folclorica a Banatului prin tinuta artistica si autenticitatea spectacolelor sale.
8) Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare Timis, institutie infiintata in 1957, a preluat si continuat preocuparile de cunoastere, cercetare si valorificare a culturii si artei populare din acest spatiu initiate de Institutul Social Banat-Crisana.
9) Scoala Populara de Arta, aparuta in 1962, poate fi considerata ca o continuatoare a traditiei de invatamant adresata unor persoane de varste si profesii diferite.
10) Biblioteca Judeteana Timis s-a dezvoltat pe fondul de publicatii a „Bibliotecii publice cu caracter stiintific al orasului Timisoara” infiintata in 1904. Biblioteca Judeteana, prin sfera ei pune la dispozitia cititorilor, pe langa cartea aparuta recent, ce poate acoperi multiple exigente ale cititorilor, colectii specializate aparute in spatiul central-european si balcanic in sec.XVIII-XIX – carte de patrimoniu, in editii rare, aparuta in sec.XV-XIX.
11) Muzeul Banatului, prin infiintarea sa, in 1872, a „ Societatii de Istorie si Arheologie”, reprezinta un reper bine definit in viata culturala a orasului Timisoara si o institutie culturala de traditie. Prin sectiile sale, precum cea de Arta, de Stiinte ale Naturii, de Etnografie, de Istorie si Muzeul Satului Banatean, aceasta institutie ofera vizitatorilor posibilitatea largirii orizontului de cunostere a realitatii trecute a acestei zone, iar oamenilor de stiinta un cadru organizat de cercetare si publicare a rezultatelor muncii lor. Muzeul Banatului desfasoara o bogata activitate de restaurare si conservare a patrimoniului cultural national, de cercetare si expozitionala, in ultimii ani muzeul deruland multe proiecte internationale cu parteneri din Europa Centrala. Muzeul dispune de cea mai bogata colectie de pasari (datorata lui Dionisie Lintea) si de fluturi (Frideric Konig) din aceasta parte a Europei.
12) Muzeul Satului Banatean, prin patrimoniul cultural detinut si prezentat publicului vizitator, constand din 52 de monumente si peste 2300 de piese etnografice, constituie o pagina deschisa a istoriei Banatului, o marturie a civilizatiei populare traditionale a romanilor si minoritatilor nationale din aceasta provincie, constituind un armonios dialog interetnic.
13) Casa de Cultura a Municipiului Timisoara ocupa un loc aparte prin oferta ei culturala. Casa de Cltura organizeaza primul festival international de folclor, inscris in calendarul CIOFF, sub patronaj UNESCO, „Festivalul Inimilor”. Festivalul se bucura, an de an, de prezenta numeroaselor formatii folclorice atat in Europa, cat si din intreaga lume, oferind publicului spectator, posibilitatea cunoasterii traditiilor folclorice ale tarilor participante.
14) Alti „actori culturali”. Rolul uniunilor de creatie, ca spatii creative si reprezentative ale oamenilor de cultura timisoreni, este unul major. Astfel:
- Uniunea Artistilor Plastici din Romania – Filiala Timisoara, infiintata la inceputul anilor 1950, continuatoare a traditiei „Asociatiei Artistilor Plastici Banateni” fondata in 1923, isi indreapta activitatea in doua directii majore: apararea intereselor comunitatii artistilor plastici si promovarea artei plastice banatene prin organizarea de expozitii. Timisoara ocupa azi locul doi, dupa Bucuresti, atat din punct de vedere al numarului de artisti plastici, cat si al calitatii operelor expuse pe simeze;
- Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Timisoara, ia fiinta in anul 1949, cu rolul de a sustine si stimula viata literara a zonei. Prin aparitia, in 1969, a revistei de cultura „Orizont”, uniunea si-a facut simtita prezenta in fenomenul literar national;
- Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, Filiala Timisoara, infiintata in 1950, a fost un spatiu in care s-au manifestat personalitati prestigioase care s-au manifestat personalitati prestigioase care au prezentat publicului meloman opere in prima auditie create aici. Activitatea uniunii este indreptata atat in dezvoltarea domeniului creatiei componistice, cat si cel al muzicologiei;
- Galeriile de arta, loc de expresie a creatiei plastice, sunt spatiile de contact intre artist, prin creatia sa, si publicul caruia i se adreseaza. Spatii publice su private, de numele carora se leaga expozitii permanente menite sa promoveze creatia plastica contemporana, galerii precum „Helios”, „Art”, „Dure”, „28” sunt binecunoscute in viata culturala timisoreana;
- Un alt mare grup de promotori ai culturii timisorene il reprezinta fundatiile si asociatiile culturale, prin nume reprezentative precum: Fundatia Artmedia, Asociatia Culturala Banatul, Fundatia pentru Tineret, Fundatia pentru Sprijinirea Teatrului National, Fundatia „Astra Romana”, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Fundatia „First”. Un loc aparte il ocupa Asociatia „Memorialul Revolutiei” care a reusit sa imbogateasca spatiul edilitar al orasului cu mai multe lucrari de arta plastica monumentala, in memoria evenimentelor din Decembrie 1989.