Articol adaugat in 10 August 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Echipa eTimisoara

Sesizarea Patriarhiei adresată Colegiului CNSAS conţine nemulţumirea prelaţilor faţă de declaraţiile lui Mircea Dinescu faţă de trecutul mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, un text de lege care prevede sancţiunea cu închisoarea, o copie a articolului din Cotidianul, nu şi date de dosar.

Sesizarea înaintată de Patriarhia Română, semnată de secretarul Sfântului Sinod, episcopul-vicar Vicenţiu Ploieşteanu, depusă vineri la CNSAS, conţine o atitudine critică faţă de declaraţiile lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului, la adresa defunctului mitropolit al Ardealului, un articol din legea după care funcţionează CNSAS în care se arată că membrii instituţiei care fac publice informaţii defăimătoare sau care distorsionează astfel de informaţii sunt pasibili cu închisoarea, precum şi copii ale articolului publicat de "Cotidianul" în ediţia de joi, au declarat surse pentru Agenţia NewsIn.

Înalţii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe nu au solicitat, în sesizarea menţionată, potrivit aceloraşi surse, date despre fostul mitropolit al Ardealului şi nu manifestă interes faţă de posibila existenţă sau nu a vreunui dosar ar defunctului arhiereu în custodia CNSAS. De asemenea, sesizarea nu prevede vreo menţiune legată de dosarele actualilor episcopi şi mitropoliţi ai BOR, în ajunul alegerii noului patriarh.

Procedural, CNSAS trebuie să ofere un răspuns Patriarhiei în termen de 30 de zile de la data depunerii sesizării. De asemenea, o eventuală sancţionare a lui Mircea Dinescu din iniţiativa CNSAS, ca şi dezbaterea în privinţa unei astfel de oportunităţi, potrivit normelor după care funcţionează CNSAS, pot fi consemnate în măsura în care majoritatea membrilor Colegiului CNSAS decide în acest sens. Prima etapă ar fi constituirea unei comisii de disciplină, în cazul în care se înfiinţează şi dacă sunt de acord mai mult de jumătate din cei 11 membri ai Colegiului.

Patriarhia Română a decis joi să sesizeze CNSAS în legătură cu afirmaţiile lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului, reproduse în ediţia din aceaşi zi a ziarului "Cotidianul", conform cărora fostul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, i-ar fi cerut lui Nicolae Ceauşescu să-l facă general de Securitate.

Într-un comunicat al Patriarhiei remis joi, Agenţiei NewsIn, instituţia apreciază declaraţiile lui Mircea Dinescu acordate ziarului incompatibile cu statutul de membru al CNSAS şi, folosind pasaje din legea CNSAS, sugerează că gestul acestuia intră sub incidenţa legii penale.

În context, Patriarhia amintea că sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale Securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani şi că eliberarea de informaţii din dosare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. De asemenea, mai susţine BOR, reproducând pasaje din legea de funcţionare a CNSAS, darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, iar prezentarea denaturată a datelor din dosarul de Securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.

Potrivit legii, Colegiul CNSAS se constituie în comisie de disciplină în cazul abaterilor disciplinare ale funcţionarilor şi ale membrilor săi. Sunt abateri disciplinare nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor, intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal, refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu, neglijenţa repetată, întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, absenţe nemotivate de la serviciu, manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei, exprimarea opiniei sau desfăşurarea de activităţi cu caracter politic în public, atitudini ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. Sancţiunile disciplinare sunt: avertismentul; diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o durată de 3-6 luni, retrogradarea din funcţie sau categorie în cadrul aceleiaşi profesii pe o durată de 12 luni, destituirea din funcţie.

"Cotidianul" scrie în ediţia de joi, citându-l pe Mircea Dinescu că defunctul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, i-ar fi cerut lui Nicolae Ceauşescu să-l ridice în grad de general (acoperit al Securităţii). Dinescu susţine că are această informaţie dintr-o scrisoare de pe 23 august (membrul Colegiului nu a precizat anul, n.r.) a mitropolitului către Ceauşescu în care cerea să fie avansat pentru că a stat destul colonel. Dinescu a mai spus cotidianului citat că Securitatea nu se mulţumea să aibă doar informatori în rândurile preoţimii, ci că "a trimis la şcoala de popi de la Sibiu băieţi şcoliţi la Băneasa". Oficialul CNSAS mai susţine, notează jurnaliştii de la "Cotidianul" că se teme că nu va putea fi dovedită colaborarea înalţilor ierarhi ai BOR cu Securitatea pentru că aceştia s-ar bucura de protecţia legii ca foşti ofiţeri acoperiţi şi pentru că dosarele lor ar fi în continuare secretizate.

Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a declarat, joi, pentru NewsIn, că informaţia despre fostul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, nu o are din dosarele de la Consiliu. "Informaţia despre Plămădeală nu este de la CNSAS, este din altă parte. De unde ştiu cei ce de la Patriarhie ce există în dosare? De unde ştiu ei că eu aş fi distorsionat vreun dosar?", a replicat Dinescu.

"Sunt ziarist, sunt un om liber", a adăugat Dinescu. Întrebat dacă solicitarea Partriarhiei i se pare o formă de presiune, el a remarcat că în ultimele zile unele personaje controversate din punctul de vedere al relaţiei cu fosta Securitate au devenit foarte active în apărarea Bisericii. "Dacă mă uit numai câţi informatori ai Securităţii plâng pe toate posturile de televiziune de câteva zile de mila Bisericii, trebuie să spun că băieţii au început să fie foarte activi în această zonă", a comentat el.

Întrebat dacă sunt şanse ca înalţi prelaţi să fie dovediţi de CNSAS colaboratori ai Securităţii în perioada următoare, Dinescu a afirmat că, "din păcate, multe dintre dosare sunt încă puse la păstrare". " Preoţii nu trebuie să fie scutiţi de deconspirare, ei ar trebui să fie primii care să se lepede de Satana. Ei spun că ei vor să se judece între ei. Aşa, şi minerii pot să pretindă ca informatorii din rândurile minerilor să se discute numai între mineri, şi profesorii tot între ei. Toţi preşedinţii României au luat apărarea Bisericii. Îmi amintesc de o discuţie cu Ion Iliescu, un consilier de-al dumnealui, domnul Talpeş, a spus "lăsaţi-i să moară liniştiţi în funcţii". Doar nu tăbărâm pe ei cu ciomage, le dăm şansa să se retragă la mănăstire", a adăugat Dinescu.

Antonie Plamadeala a fost între 1982 şi 2005 mitropolit al Ardealului, iar în tinerete, a stat doi ani în puşcăriile comuniste, mai scrie "Cotidianul". Reprimit în cler în 1958 a fost trimis la studii la Oxford. În 1970, după ce a fost uns episcop-vicar patriarhal, cu titlul „Ploieşteanul“, lui Plămădeala i se încredinţează sectorul „relaţii externe“. Mitropolitul Antonie Plamadeala a trecut la cele veşnice în 2005.

La rândul său, un alt membru al Colegiului, Constantin Ticu Dumitrescu, a declarat pentru NewsIn că percepe demersul Patriarhiei ca pe unul de ameninţare a membilor Colegiului CNSAS.

Subiectul prelaţilor colaboraţionişti a reizbucnit după moartea Patriarhului Teoctist, el însuşi acuzat de-a lungul vremii că ar fi colaborat cu Securitatea, sau că ar fi fost agent de influenţă al ei.

Membrii Colegiului CNSAS au decis în şedinţa de marţi să solicite instituţiilor deţinătoare de arhivă reverificarea prelaţilor BOR, deşi, conform legii, aceştia sunt verificaţi doar la cerere după ce ocupă funcţia respectivă, nu din oficiu, au declarat pentru NewsIn oficiali ai instituţiei.