Articol adaugat in 16 Iulie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Echipa eTimisoara

România, care a aderat la UE la 1 ianuarie, odată cu Bulgaria, are "patru ani avans" în ceea ce priveşte controlul utilizării fondurilor europene, a declarat preşedintele Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Franz-Herman Bruener, într-un interviu acordat cotidianului Dnevnik, transmite AFP

"Românii au început să se pregătească mult mai devreme şi au făcut din buna distribuire a fondurilor europene o prioritate chiar înainte de aderare", a declarat Bruener, reproşând implicit Bulgariei că nu a făcut acelaşi lucru.

Bruener făcuse aceste comparaţii şi la începutul săptămânii trecute, în prezentarea unui raport anual în legătură cu neregulile legate de cheltuirea fondurilor europene.

"România are o autoritate de investigare foarte activă şi am avut o cooperare excelentă. Este nevoie de progres în ceea ce priveşte nivelul de cooperare cu Bulgaria", spunea el atunci.

Oficialul european a reproşat Sofiei încetineala "maşinii instituţionale" care "porneşte greu" atunci când OLAF anchetează modul cum au fost folosite finanţările venite de la Bruxelles, "multe probleme cu transparenţa licitaţiilor publice" şi incapacitatea justiţiei de a ancheta cazurile de spălare de bani.

Autorităţile bulgare trebuie să înţeleagă că "problemele nu vor dispărea dacă sunt ignorate mult timp". "Ne aşteptăm la ameliorări cât mai curând posibil", a subliniat el. "Nu suntem la capătul drumului, nu suntem nici măcar la mijloc", a adăugat el, subliniind totuşi "bună-voinţa" Sofiei, care va primi în perioada 2007-2013 fonduri europene de peste 11 miliarde de euro.

Potrivit raportului menţionat, în ansamblu, nivelul cazurilor în care au existat suspiciuni de folosire incorectă a fondurilor a rămas neschimbat în 2006 faţă de 2005, iar valoarea totală a acţiunilor suspectate de fraudă a fost de 323,4 milioane de euro.

Numărul mare de nereguli financiare nu înseamnă neapărat o creştere a fraudelor, ci arată că autorităţile UE cooperează mai strâns cu cele 27 de state membre pentru a le detecta, a asigurat comisarul antifraudă Siim Kallas. "Un număr mare de nereguli raportate poate fi un indicator al unor controale eficiente", a spus el.

Printre nereguli se numără acordarea de fonduri UE prin Politica Agricolă Comună unor fermieri care nu aveau dreptul să le primească sau acordarea de fonduri pentru infrastructură unor proiecte care nu îndeplinesc criteriile europene.

UE îşi cheltuie cea mai mare parte a bugetului, care se ridică, în 2007, la 115 miliarde de euro, pentru ajutor regional şi pentru agricultură.