Articol adaugat in 17 Iulie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Echipa eTimisoara

Mita şi atenţiile date personalului medical, precum şi comisioanele acordate la achiziţia de medicamente şi materiale sanitare reprezintă peste 10% din totalul cheltuielilor publice făcute în sistemul de sănătate, depăşind în 2005 suma de 360 mil. dolari, a declarat marţi ministrul Eugen Nicolăescu.

Ministrul sănătăţii a declarat cu ocazia prezentării proiectului "Reglementarea plăţilor informale în sistemul de sănătate românesc", finanţat prin programul Global Opportunities Fund, administrat de Ambasada Marii Britanii, că aşa numitele plăţi informale, adică atenţiile sau şpaga, nu sunt o invenţie românească. El a dat exemplu preşedintelui Letoniei care, chirurg de profesie a recunoscuit faptul că primea bani când era medic. "The Economis scria că plăţile informale sunt o parte a sistemului de sănătate, iar în România mita este poate mai accentuată pentru că este o ţară săracă şi sărăcită", a mai spus Nicolăescu. Acesta a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că familiile sărace contribuie mai mult la plăţile formale decât persoanele cu venituri mari.

Nicolăescu a menţionat că şpaga nu vizează doar atenţiile primite de personalul medical, deoarece este mult mai mare la achiziţia de medicamente şi materiale sanitare. Ministrul susţine că diminuarea şpăgii este o prioritate în cadrul reformei dar a precizat că nu este uşor să lupte cu birocraţia din sistem şi a primit chiar ameninţări cu moartea pe această temă.

"Nu este un secret faptul că plăţile informale din sectorul de sănătate sunt o practică frecventă. Mulţi oameni le privesc ca pe un rău necesar în scopul asigurării unui nivel acceptabil de servicii medicale. După cum Guvernul României a spus în mod repetat, această practică este inacceptabilă, întrucât reprezintă o formă de corupţie şi totodată o piedică în asigurarea unui proces onest şi non-discriminator la serviciile de sănătate publică", a spus la rândul său ambasadorul britanic Robin Barnett.

El a a precizat că există o varietate de măsuri care pot fi luate în abordarea acestei probleme. Printre acestea, se numără campaniile publice de informare similare celor din alte sectoare. "După cum a confirmat şi Guvernul , maxima transparenţă în procesul de achiziţie este la fel de importantă. Un standard înalt de transparenţă contribuie la dezvoltarea unui sistem e achiziţie eficace. Majoritatea celor implicaţi în procesul de achiziţie, fie din sectorul public, fie din cel privat, au standarde înalte de integritate, pe care le menţin pe întreg parcursul procesului. Totuşi, acei care nu se raliază acestor stamdarde ar trebui chemaţi să dea socoteală, a mai spus ambasadorul.

El a precizat că scopul acestui proiect este să susţină guvernul şi sistemul de sănătate în identificarea de metode rentabile de a aborda aceste probleme. "Maximizarea eficienţei investiţiilor este o cale de a face acest lucru, devenind şi o prioritate guvernamentală. Managementul fondurilor ar fi de folos. Iar Marea Britanie poate oferi experienţa sa în atingerea acestui obiectiv", a precizat Robin Barnett.

Nicolăescu a explicat că pentru prevenirea fraudelor în achiziţii de medicamente şi materiale a organizat licitaţii transparente, iar trei din programele naţionale au fost descentralizate, astfel că medicamentele sunt livrate prin toate farmaciile şi nu doar prin unităţile cu circuit din spitale.