Articol adaugat in 26 Ianuarie 2008 de catre Echipa eTimisoara.

Proiectul Legii privind organizarea si functionarea sistemului national de date genetice judiciare a fost aprobat de Comisia juridica a Senatului si mai are citiva pasi pina in momentul in care va intra in vigoare. Legea stabileste cadrul in care va fi organizata si va functiona baza de date ADN, care ar putea solutiona anchete dificile, chiar si dosare mai vechi, ramase cu autori necunoscuti. Arhiva va fi folosita atit pentru identificarea, cit si pentru excluderea unor persoane anchetate pentru infractiuni cu violenta, cum sint violurile ori tilhariile. ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) reprezinta marca genetica a fiecarui individ. Nu exista doi oameni care sa aiba acelasi ADN.

Arhiva genetica va functiona in cadrul Institutului de Criminalistica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) unde lucreaza in prezent 12 biologi. Practic, prelevarea ADN-ului va consta in recoltarea unor probe de saliva sau de piele “culese” prin periaj al mucoasei bucale sau din regiunea fetei sau a gitului si pastrate in eprubete. Fiecare proba este atasata unei fise care contine informatii despre persoana respectiva. Pina in prezent, baza de date ADN a fost alimentata cu 1.896 de profile genetice ale persoanelor condamnate.

Pentru criminali, o astfel de proba va fi pastrata 60 de ani. Cu cit probele sint pastrate mai mult timp, cu atit costurile sint mai mari, pentru ca acestea sint tinute in frigidere, in conditii speciale. Este nevoie de oameni multi, dar si de spatiu. Accesul in incaperea in care se afla baza ADN este limitat si se face numai in costume speciale, asemanatoare cu cele ale astronautilor, iar zona este izolata cu doua usi. Chiar si sistemul de ventilatie este special, facut in asa fel incit sa nu iasa aerul din interior, pentru a nu raspindi eventuale microorganisme.

“In aceasta baza de date vor intra probe de la persoanele cercetate pentru infractiuni cu violenta. Alte probe vor fi necesare in vederea compararii ADN-ului a doua persoane, spre exemplu in cazul catastrofelor aviatice sau a cutremurelor, se vor introduce si urme ale rudelor de gradul I pentru a fi comparate cu resturile victimelor”, ne-a explicat biologul Octavian Conicescu, comisar sef la Institutul de Criminalistica.



Sursa: Cotidianul
Autor: Georgeta Ghidovat

citeste tot articolul pe site-ul Cotidianul