Articol adaugat in 27 Iunie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Echipa eTimisoara

Agenţii speciali de la NASA şi Department of Energy (DoE) le-au furnizat procurorilor români care au instrumentat dosarul hackerului arădean Victor Faur probe care arată cum a reuşit acesta să pătrundă în sistemele lor informatice şi ce pagube le-a produs.

Potrivit rechizitoriului prin care Victor Faur a fost trimis vineri în judecată, procurorii DIICOT i-au audiat, în calitate de reprezentanţi ai părţilor vătămate NASA şi DoE, pe doi agenţi speciali americani Melanie Martinson şi Paul Conlon. Alţi doi americani, Timothy Fowler şi Alvin Allen, au fost audiaţi în calitate de martori.

În depoziţia sa, Melanie Martinson a arătat că a avut misiunea de a cerceta modul în care Faur a pătruns în sistemele informatice aparţinând NASA începând cu data de 10 noiembrie 2005. Ea a prezentat, în amănunt, procurorilor cum au fost depistate şi cercetate intrările în sistemele NASA. Toate aceste materiale au fost puse la dispoziţia organelor de urmărire penală române pentru a susţine punerea sub acuzare a arădeanului. Conform declaraţiei lui Melanie Martinson, NASA ar fi suferit pagube importante din cauza activităţilor de acces neautorizat pe mai mult de 100 de servere, de alterare a fişierelor de pe acestea şi ca urmare descărcării de instrumente de hacking pe serverele compromise.

Melanie Martinson afirmă că aceste servere ar fi trebuit să fie reconfigurate şi să fie reinstalate programele distruse, toată această muncă însumând un total de 4.000 de ore pierdute din timpul de cercetare şi operaţional.

Celălalt agent special audiat în calitate de reprezentat al părţilor vătămate, Alvin Allen, a oferit anchetatorilor date legate tot de modalitatea se spargere a sistemelor informatice ale NASA.

La rândul său, agentul special Paul Conlon a relatat cum a aflat de spargerea sistemelor aparţinând DoE, precum şi despre activitatea de cercetare desfăşurată pentru identificarea lui Victor Faur. El a descris modul în care arădeanul a intrat în respectivele servere şi pagubele făcute de acesta.

Un alt agent special audiat în calitate de martor, Timothy Fowler, a descris activităţile care i-au permis să identifice intrarea neutorizată a lui Faur în sisteme informatice aparţinând US Navy.

După cum se arată în actul de sesizare a instanţei, Faur ar fi negat iniţial implicarea sa în accesarea neautorizată a computerelor NASA, dar a recunoscut că a utilizat adresa de e-mail de pe care se intrase în sistemul informatic al instituţiei, precum şi porecla pe care o deţinea pe serviciului Yahoo Messenger: vicafk. Pe parcursul audierilor şi-a schimbat declaraţia şi ar fi a admis că a intrat pe serverele NASA printr-un nume de utilizator indicat pe un canal IRC de către o persoană necunoscută. El le-a mai declarat anchetatorilor că după ce a intrat in sistemele de calculatoare ale NASA, a rulat mai multe comenzi de rutină, pentru a se convinge că aceastea aparţin într-adevăr acestei instituţii.

Faur a declarat, în faţa anchetatorilor că atunci când a intrat în sistemele de la NASA ar fi identificat pe unul din servere o aplicaţie care, odată executată, colectează drepturile de acces ale utilizatorilor de la distanţă. Conform propriei declaraţii reţinute în rechizitoriu, arădenul ar fi trecut apoi de pe un server pe altul, susţinând că nu ştia ale cui sunt acestea, şi a observat că şi aici erau încă trei variante ale aceleiaşi aplicaţii de tip sniffer SSH, care transmiteau mesaje către o adresă de e-mail.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Casaţie şi Justiţie l-au trimis vineri în judecată pe hackerul arădean Victor Faur, care a spart codurile NASA, pentru conspiraţie şi distrugeri provocate sistemului computerizat, acuzaţii aduse de autorităţile americane.

Victor Faur este acuzat că în perioada noiembrie 2005 - septembrie 2006 a accesat fără drept sistemele informatice aparţinând NASA, US Navy (Marina Americană) şi Department of Energy - DoE (Departamentul American al Energiei), utilizând numele şi parolele aparţinând utilizatorilor autorizaţi. Potrivit procurorilor, Faur a instalat în sistem aplicaţii sotware pentru crearea unor canale de comunicare tip IRC şi pentru obţinerea drepturilor de acces în alte sisteme informatice din reţea, modificând fără drept datele informatice ale sistemului de operare în care obţinuse acces neautorizat.

Faur a fost cercetat în stare de libertate, însă are interdicţie de a părăsi ţara, măsură ce expiră în data de 8 iulie.

Autorităţile române au demarat cercetările în cazul hackerului român ca urmare a plângerii depuse de NASA, US Navy şi Department of Energy. NASA s-a costituit parte civilă în dosar, cu suma de 1,5 milioane de dolari, iar Department of Energy, cu 67.000 de dolari. US Navy nu s-a constituit parte civilă, însă a comunicat că paguba suferită a fost în valoare de 40.850.

Dosarul a fost trimis spre soluţionare la Judecătoria Arad.

Arădeanul Victor Faur (26 ani) a fost pus sub acuzare de o instanţă americană pentru atacarea a peste 150 de sisteme informatice aparţinând NASA, Departamentului American al Energiei şi Marinei Americane.

Faur, specialist în computere, a fost acuzat de autorităţile americane că ar face parte dintr-un grup de hackeri denumit "WhiteHat Team", care ar fi accesat date militare ultrasensibile. Pentru că voiau să-şi dovedească abilităţile şi cunoştinţele informatice, hackerii pătrundeau în sistemele informatice considerate cele mai sigure din lume, pe care le transformau în gazde pentru "chat rooms". Atacurile lor informatice au cauzat guvernului şi armatei americane pierderi de 1,5 milioane de dolari.

În SUA, românul riscă o pedeapsă maximă cu 54 de ani de închisoare. Cele zece capete de acuzare formulate împotriva lui Victor Faur se referă la conspiraţie, acces neautorizat la computerele guvernului şi avariere intenţionată a sistemelor informatice, infracţiuni care au fost comise pe o perioadă de doi ani, care s-a încheiat luna trecută.

Potrivit actului de punere sub acuzare întocmit de americani, de fiecare dată Faur a folosit un program informatic care încerca milioane de posibile nume de utilizatori şi parole până când obţinea acces la computerele de la Jet Propulsion Laboratory (laboratorul pentru motoare cu racţie), Goddard Space Flight Center (Centrul Goddard pentru zboruri spaţiale), Sandia National Laboratory (laboratorul naţional Sandia) şi U.S. Naval Observatory (Observatorul marinei militare americane).

Apoi, Faur slăbea integritatea şi nivelul de accesare a informaţiilor de pe computere, obţinând "acces la nivel înalt", ceea ce îi permitea să obţină numele şi parolele utilizatorilor autorizaţi ai sistemului. Românul descărca apoi programe informatice pe computerele compromise, astfel încât acestea puteau fi folosite ca sisteme de tip host (gazdă) pentru comunicare online cu ceilalţi din grup.

Potrivit autorităţilor americane, Faur şi ceilalţi au ales ca ţinte computerele NASA pentru că "au reputaţia de a fi cel mai sigur sistem informatic de pe internet, alături de alte site-uri militare şi guvernamentale americane".

Autorităţile americane au desfăşurat o anchetă timp de un an şi au stabilit că intruziunile informatice şi pierderile de date ştiinţifice consecutive au cauzat NASA pagube de aproape 1,4 milioane de dolari, în timp ce US Navy şi Departamentul Energiei au suferit pierderi de 100.000 de dolari.

"A infectat atât de multe computere!", a declarat procurorul Brian Hoffstadt. "Şi dacă pierderile materiale par oarecum mici, ele nu reflectă faptul că a trebuit ca sistemele informatice respective să fie scoase din uz şi reparate în timp ce ele trebuiau să colecteze şi să analizeze date ştiinţifice ce nu pot fi înlocuite", a adăugat el.

Fiind considerat o excepţie din punct de vedere profesional, Victor Faur a fost căutat, în 2006, de şeful diviziei IBM din Cehia. După un interviu telefonic de 58 de minute, şeful IBM s-a întâlnit cu arădeanul la hotelul "Crown Plaza" din Bucureşti, unde i-a propus să lucreze în Cehia pentru firma pe care o reprezenta. Cu un salariu de 1.500 euro pe lună şi o primă de instalare de 1.000 lire sterline, Victor Faur, a acceptat oferta şi urma ca la 1 noiembrie 2006 să se prezinte la primul său loc de muncă. Însă, după ce a aflat ce probleme avea cu justiţia, IBM a renunţat la serviciile tânărului.

Faur a mai primit o ofertă extrem de avantajoasă şi de la compania "Logica" CMG din Londra.