Articol adaugat in 23 Iunie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Nume : Dan Axinte Varsta: 28 ani Fapte : in 12 septembrie 2006 a sustras dintr-o locuinta bunuri in valoare de 460 lei, in 30 octombrie acelasi an, impreuna cu un alt inculpat, au furat doua mochete din uscatoria unui bloc din Piatra Neamt. Sentinta : A fost condamnat definitiv pentru furt calificat, la trei ani inchisoare; a fost incarcerat la Penitenciarul Timisoara, din 19 iulie 2007. Este propozabil pentru liberare conditionata pentru data de 31 martie 2009. A castigat deja 90 de zile reduse din pedeasa, pentru munca efectuata in Penitenciar.

"Sa nu poftesti casa aproapelui tau si niciun lucru ce este al lui", spune a zecea porunca a lui Dumnezeu. Credinta este insa relativa pentru fiecare dintre noi. Axinte Dan si-a insusit lucruri care nu i-au apartinut. Si nu o data, ci de trei ori. Nu e un cleptoman, e doar un om care a vrut sa se imbogateasca rapid, spune el.

Am furat, dar nu mai fac

"Am furat, dar nu mai fac", o promisiune-cliseu a celor mai multi dintre recidivisti in ale furaciunilor, apare si in pledoaria unui detinut de la Penitenciarul de Maxima Siguranta Timisoara. Axinte Dan, originar din Neamt, are un trecut presarat cu furturi si pareri de rau. Se afla pentru a treia oara dupa gratii si, in prezent, ispaseste o pedeapsa de trei ani, pentru furtul unei combine. Dar, ne spune, va plati si pentru 12 delicte pe care nu le-a comis, dar pe care le-a luat asupra lui in urma unor intelegeri cu niste sefi de post...

"Aventura mea a inceput prin ’96, cand am plecat din Neamt si m-am mutat in Caras-Severin". Lucra cu ziua pe la oameni, le taia lemne, mergea la camp. A schimbat case, mandre, anturaje, lucruri... "Intotdeauna am visat sa am bani multi, asta m-a si adus aici", spune puscariasul. Primul delict l-a comis la 19 ani. A spart cinci magazine intr-o seara, fara sa se gandeasca prea mult. "Mi-era frica, eram un bighidiu, dar aveam nevoie de bani pentru chirie. Vroiam multe...".

Dupa acele furtisaguri au urmat altele, si apoi altele. De doua ori a fost prins, inchis, eliberat. Cand s-a vazut in libertate ultima oara, credea ca va fi altfel, ca nu va mai gresi. Dar n-a durat mult... Intr-o zi, lucrand ca "sluga pe langa casa unui om, asa se zice pe aici", l-a pus pacatul sa dea cu ochii de combina muzicala a "patronului". "Asa mi s-a nazarit. Nu mai vazusem eu scule ca aia... Am zis ca pot s-o vand. In aceeasi zi am fost prins. I-am dat omului aparatul inapoi, el m-a iertat. Da’ nu m-a iertat legea, eram recidivist", povesteste Axinte. "Iar asta e ca o boala pentru noi, nimeni nu te mai priveste cu ochi buni, dupa ce ai facut dintr-astea", ne incredinteaza, rasucindu-si inelul tip verigheta pe inelarul de la mana stanga.

Acum, la 28 de ani, vrea sa schimbe tot. Sa renunte la trecutul urat, sa se intoarca in Moldova lui, la casa parinteasca, sa se insoare, sa munceasca... "Am lasat prea mult timp lucrurile importante deoparte, iar raul pe care l-am facut m-a tras in jos. Vreau sa schimb asta, eu cred ca toti puscariasii pot sa fie oameni de treaba, numa’ sa vrea".

Istoria celor 12 delicte

A primit trei ani de puscarie pentru furtul combinei. Isi asuma fapta, o merita, zice. Insa, despre celelalte 12 delicte care apar la dosar are alta parere. "Ma seaca faptul ca n-am reusit sa clarific povestea asta. N-am comis eu faptele, da’ le-am luat asupra, mea dupa ce m-am inteles cu niste sefi de post din Caras. Au zis ca imi dau un milion de caz, daca dau declaratie ca le-am facut eu. Asa scapau si ei de cazurile nerezolvate", ne explica Axinte.

S-a gandit sa spuna adevarul, insa instanta nu l-ar fi crezut... "Am avut un martor care a vazut cum m-am inteles cu politistii, si dovezi ca nu aveam cum sa fac eu toate faptele. Erau fapte care s-au petrecut in aceeasi seara, in localitati diferite... Deci, nu puteam sa le fac eu. Apoi, si martorul si-a schimbat marturia si a zis ca nu ma cunoaste".

Ne spune ca a incercat prin nenumarate recursuri sa schimbe decizia tribunalului. "N-am rezolvat nimic, recidivistii nu-s vazuti bine", spune spasit. Saptamana trecuta a primit decizia definitiva a instantei judecatoresti. Verdict : vinovat. Atunci a renuntat sa mai lupte si a hotarat : "Imi fac pedeapsa si pentru ce am facut si pentru ce n-am facut".

Un nou inceput?!

S-a hotarat, insa, sa schimbe tot. Atitudine, cultura, viata. "Am doar sase clase, dar aici am luat-o de la zero. Am si terminat clasa intaia, in toamna o fac pe-a doua... Eu am scris mereu dezlegat, acuma invat cum sa scriu corect. Cred ca nu-i nicio rusine...", se imbarbateaza Axinte.

Povesteste, mandru, cum uda florile de pe sectia medicala, cum face curatenie, fapte ce il ajuta sa mai scada din zilele de detentie si "dau si bine la dosar". Tot el are in grija masina de spalat de pe sectie, o sursa buna de "ajutor". "Mai vine unul, altul, si il ajut sa spele, chiar daca nu-i in timpul programului. Il ajut eu, o sa ma ajute si el", explica Axinte, in timp ce un zambet larg i se intipareste pe fata.

Spune ca, asa cum poate fi cuminte in puscarie, tot asa va proceda si "afara". Stie ca nu-i va fi usor, "pentru ca fratii mei ma privesc mai rau decat strainii si doar mama imi mai vorbeste si imi scrie", dar se va descurca. N-are prieteni in Penitenciar, prefera sa fie singur, "ca sa pot lua decizii singur, de capul meu".

S-a intalnit de curand si cu dragostea... "E o fata mai in varsta ca mine, condamnata pentru proxenetism. Eu m-as grabi sa ma insor, ca iesim cam amandoi odata de aici. Ea, insa, e mai calculata ca mine, zice sa am rabdare...", povesteste emotionat. Nu se pot intalni inca, dar isi scriu biletele, se mai zaresc prin curte...

Cat despre "spovedania" lui publica... Nu vrea decat "sa se stie ca exista si detinuti care se pot schimba, in bine, daca vor. Ca e decizia lor. Nu conteaza ca pentru cei mai multi pare un fleac ce spun. Sunt sigur ca, printre astia multi, se va gasi si un cititor care sa aprecieze ce fac, sa vada efortul meu de a ma indrepta. Poate, nu ma exprim bine, ca n-am umblat prin lumea larga, dar cred ca o sa se inteleaga ce am vrut", isi incheie istorisirea Dan Axinte, cu hotararea unui om care stie ca a facut tot ce a putut, "ca sa iasa bine".

In rest, se trezeste dimineata, scrie o scrisoare, asculta la radio una, alta, mai rupe o foaie din calendar...