Articol adaugat in 15 Mai 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Acest titlu cu iz balcanic il gasim in Ecoul din 13 iulie 1935 si ii apartine unuia dintre redactorii publicatiei, care face dovada unui talent aproape caragialesc in a zugravi personaje si intamplari adevarate care, prezentate de pana lui, starnesc amuzamentul.

Saveta Mazilu, o locatara de pe strada Asachi, din cartierul timisorean Fabric, era una dintre acele mahalagioaice de a carei gura bogata se temeau toti cei care o cunosteau. Mai putin doamna Mita Sararu, o vecina croitoreasa, dar care se considera superioara vecinelor sale macar si numai pentru ca in fiecare seara citea romane de dragoste.

Ei bine, doamna Mita era mereu suparata pe Saveta, stilul ei agresiv si sudalmele sale zgariindu-i urechile-i fine, drept pentru care se plangea mereu celor care stateau sa o asculte. Si cum nu se putea cobori la nivelul ei, si-a pus fata sa ii scrie sub geam "scroafa vulgara". Cand Saveta a aflat cine era vinovatul pentru jignirea de sub geam, i-a turnat in cap fetei continutul unei oale de noapte. Suparata, Mita Sararu a uitat de seriozitatea si decenta care o caracterizau si, punand mana pe un sucitor, a tabarat asupra vecinei care se gasea, intamplator, in curte. A urmat o chelfaneala de poveste, cu injuraturi cum nu se mai auzisera si mult par smuls.

A doua zi dimineata, amandoua se duceau la Politie si depuneau cate o plangere. Una impotriva celeilalte...

Final neasteptat
Talhariti de cei pe care voiau sa-i jefuiasca

"Toma George si Lazea Florin erau cunoscuti in Fabric pentru comportamentul lor violent si gainariile pe care le faceau. Politistii i-au arestat in doua randuri si i-au trimis la inchisoare de tot atatea ori, insa baietii nu au apucat-o pe drumul cel bun. Din contra chiar". Acesta era un paragraf dintr-un articol aparut in Dacia din 25 iulie 1935.

In ce au constat problemele pe care le-au creat cei doi comunitatii si oamenilor legii aflam tot de la gazetarii Daciei.

In seara de 25 septembrie, avand mare nevoie de bani, s-au gandit ca o modalitate buna de a-i obtine ar fi sa talhareasca primul venit. Asa ca au asteptat pana s-a intunecat bine, au ales o straduta laturalnica si au asteptat cateva minute. Dupa ce doua femei s-au oprit in fata intunericului de pe strada si au facut cale-intoarsa, doi barbati bine-dispusi s-au aventurat in negura serii, pornind chiar inspre cei doi banditi.

Toma si Lazea au navalit asupra lor cu batele. Insa, loviturile lor nu si-au atins tinta; mai mult, in cateva minute, ei au fost cei pusi la pamant si batuti zdravan. Iar cand cele doua "victime" au vazut ca de-abia mai miscau, au inceput sa-i buzunareasca. Lui Lazea i-au luat ceasul de la mana "foarte scump, pe care il castigase de la un avocat, la pocher", dupa cum aflasera ziaristii, iar lui Toma, un portigaret suflat cu aur, pe care individul il dobandise in acelasi mod.

Suparati nevoie mare pe ceea ce li s-a intamplat, cei doi infractori cu state vechi s-au prezentat ei insisi la Politie si au depus o plangere impotriva celorlalti doi care, din victime sigure, au devenit talhari. Cum toti cartoforii si gainarii Fabricului cunosteau ceasul si portigaretul furate, s-au gandit ca, daca hotii vor incerca sa le vanda, politistii vor afla imediat si astfel ii vor putea aresta.

Intr-adevar, in ziua urmatoare, ceasul a fost oferit spre vanzare in gara. Oamenii legii au intrat pe fir si "i-au saltat" rapid pe vanzatori. Dusi la sectie, acestia si-au recunoscut fapta, insa le-au cerut politistilor sa-i pedepseasca si pe cuplul Toma – Lazea, care incercase initial sa-i talhareasca.

Cum cei din urma nu recunosteau in ruptul capului fapta, politistii s-au vazut nevoiti sa-i elibereze, desi o faceau cu inima stransa, tare mai dorindu-si sa-i vada dupa gratii inca o data. Doar ca, uneori, acel element-surpriza de care vorbesc romanele politiste apare si in realitate. O locatara de pe strada unde s-a produs talharia a asistat la intreaga scena; ba, mai mult, cum Toma si Lazea isi planuiau atacul tocmai sub geamul casei sale, le-a povestit politistilor fiecare amanunt...

A doua zi dimineata, procurorii semnau patru mandate de arestare.

Escrocheriile domnului Stiuca

"Faimosul Petre Stiuca, de ale carui ispravi ne’am ocupat cu ocazia internarii unei vecine a sale in balamuc, da iarasi de lucru politiei", isi anunta cititorii, in editia din 25 iunie 1935, ziarul Vestul.

De aceasta data, impreuna cu Ion Antonescu, de profesie contabil, dar care se dadea drept medic la Serviciul Sanitar al Capitalei, iar el, drept asistentul sau, au trecut la verificarea comerciantilor din piete. Amenintandu-i cu aplicarea unor amenzi drastice pentru nerespectarea prevederilor unor legi numai de ei stiute, au obtinut de la acestia subscrierea de actiuni pentru o banca imaginara.

"Cazul ajungand la cunostinta politiei, cei doi intreprizi bancheri au fost trimisi spre cercetare circumscriptiei politienesti a 4-a periferie. Persoanele cari au fost astfel stoarse de bani sunt rugate sa se adreseze d-lui comisar Atanase Niculescu, seful circumscriptiei", isi incheiau gazetarii articolul despre isprava asistentul "domnului doctor Antonescu", domnul Stiuca.

Furtul din strada Viitorului

Povestea a doi timisoreni hoti – care s-au dovedit, totusi, onesti cu politistii – o relata Vestul, in ziua de 30 august 1935.

"Domnul Iosub Marcu, industrias, domiciliat in str. Viitorului, nr. 106, a reclamat politiei ca, acum catva timp, d-sa fiind plecat in provincie impreuna cu familia, raufacatorii s-au introdus in locuinta sa cu chei potrivite furandu-i argintaria, haine, rufarie, bijuterii, covoare etc., in valoare de 250.000 de lei".

Comisarul Gheorghe Hoclung, insarcinat cu prinderea raufacatorilor, in doua zile ii arestase deja (un record remarcabil pentru unii dintre politistii nostri) pe Gh. Zissu si C. Popa, cunoscuti clienti ai Politiei, condamnati de mai multe ori pentru spargeri de locuinte.

Inconstienti, dar onesti, cei doi au declarat in cursul interogatoriului ca au savarsit furtul ziua in amiaza mare, observand ca batranul insarcinat cu paza casei plecase in oras si, in consecinta, puteau opera in liniste. Lucrurile furate le-au incarcat intr-un autoturism de piata, inchiriat tocmai in acest scop.

O parte din obiectele furate au fost recuperate, iar hotii au fost trimisi la inchisoare pana la judecarea procesului.