Articol adaugat in 14 Decembrie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Noua formula de calculare a bugetelor locale aduce multe primarii in situatii financiare critice

Mai multe comune din Timis risca sa nu-si mai poata plati utilitatile, parte dintre ele ajungand deja la situatia in care au fost nevoite sa intrerupa iluminatul public pentru a putea face economie la bugetul local. De vina pentru aceasta situatie ar fi, spun primarii din comunele de pe "lista neagra", un nou algoritm matematic de distribuire a banilor catre primarii, algoritm stabilit la nivel central de catre Ministerul Finantelor si care li se pare greu de inteles edililor. Ca atare, o parte dintre primarii se trezesc in situatia de a nu mai avea bani pentru cheltuielile curente.

Invartirea in cercul vicios

Desi considerat unul dintre judetele bogate ale tarii, Timisul se afla intr-o situatie delicata. Mai multe primarii din judet nu mai au bani pentru plata utilitatilor, unele dintre ele fiind nevoite chiar sa intrerupa iluminatul stradal pentru a putea face fata celorlalte cheltuieli. Motivul pentru care s-a ajuns in aceasta situatie il reprezinta noile conditii de repartizare a sumelor de echilibrare a bugetelor locale. Conditii care s-au modificat din acest an. "Acum sumele alocate comunelor se repartizeaza dupa anumite criterii, si nu dupa necesitati, cum se facea pana acum. Se tine cont de numarul de locuitori, de suprafata, de sate aparttinatoare. Este normal ca la o primarie mai mica, unde bugetele locale se colecteaza destul de greu, datorita starii sociale a oamenilor, sa fie nevoie de o suma de echilibrare mai mare. Dar, in acelasi timp, localitatea respectiva nu se incadreaza in criteriile solicitate, motiv pentru care si banii pe care ii primeste sunt mai putini", explica Dan Ciunvica, directorul economic al Consiliului Judetean Timis, noul mod de calcul al fondurilor alocate primariilor locale.

Faptul ca banii nu sunt distribuiti dupa necesitati afecteaza chiar si primarii mari din judet, importante colectoare de impozite. In aceasta situatie se afla Primaria Lugoj, una dintre administratiile care risca sa ramana fara bani. Potrivit unei decizii a Fiscului, au scazut cu 1,1 milioane de lei fondurile alocate administratiei lugojene, la capitolul cote defalcate din impozitul pe venit. "Finantele afirma ca nu si-au incasat veniturile la nivel de judet din impozitul pe venit. In decembrie, toate lucrarile noastre sunt angajate, o parte dintre ele, nefinalizate. Probabil ca in conditiile in care nu vom mai avea bani, nu vom mai reusi sa le platim. Noua ni s-au retras aproape 1,1 milioane de lei. Niciodata nu s-a practicat o reducere de venituri la sfarsitul anului, acest lucru trebuia sa se faca in cea de-a doua parte a anului", spune Marius Martinescu, primarul din Lugoj. Edilul lugojean mai spune ca va solicita Directiei Finantelor Publice situatia referitoare la gradul de nerealizare a colectarii impozitului pe venit la nivel de judet.

Situatia poate deveni si mai grava. Si asta pentru ca, in cazul in care una dintre primarii va ajunge in incapacitate de plata, explica Dan Ciunvica, la nivelul Ministerului Finantelor se dispune monitorizarea acesteia, i se va face un grafic de reabilitare si se poate ajunge chiar ca, prin hotarare de guvern, sa fie desfiintata ori sa fie alipita altei primarii mai mari. Si asta in conditiile in care, inaintea alegerilor din 2004, in Timis, ca peste tot in tara, au luat fiinta 12 noi comune. "S-au infiintat aceste comune fara a se gandi ca au nevoie de bani ca sa functioneze. Acum se platesc consecintele", mai spune directorul economic al C.J. Timis.

Disperare si optimism

Directia Finantelor Publice Timis spune ca, la momentul de fata, niciuna dintre "unitatile administrativ-teritoriale din judet nu a sesizat faptul ca s-ar afla in criza financiara", dupa cum se arata intr-un comunicat al institutiei. Neoficial am aflat ca exista comune care se afla intr-o situatie delicata, administratiile locale fiind nevoite sa faca economii pentru a reusi sa supravietuiasca din punct de vedere financiar. Una dintre aceste comune este Bara. Primarul, Ioan Lazarescu, spune ca "intotdeauna am primit bani cat sa carpim bugetul. Acum cu noua metoda de calcul, probabil ca platim si noi consecintele. Pana la urma, vom lucra si fara bani, daca este necesar, pentru ca Primaria nu putem sa o inchidem".

In aceeasi situatie se afla si Primaria din Brestovat. Cu toate acestea, primarul de aici este convins ca lucrurile se vor rezolva, asa cum s-a intamplat de fiecare data. "Bugetul nostru local este cam de 1,7 miliarde de lei, nu l-am colectat tot. Oricum, trebuie sa recunosc ca anul acesta a fost un an destul de greu pentru noi tocmai pentru ca s-a modificat legea, sunt criterii noi de acordare a banilor, nu mai este ca atunci cand banii ne veneau de la Consiliul Judetean. Vom vedea cum vom iesi din aceasta situatie", spune Eugen Dobra, primarul din Brestovat.
Istoria se repeta...

O astfel de situatie a mai survenit in vara acestui an. Atunci, 17 primarii — Bara, Biled, Bogda, Brestovat, Curtea, Dudestii Noi, Dumbrava, Giera, Gottlob, Jebel, Lovrin, Manastiur, Parta, Padureni, Pietroasa, Satchinez si Secas — au fost pe punctul de a nu mai avea bani sa-si plateasca nici angajatii, nici utilitatile.

Cu toate ca bugetele locale erau destul de mici si pana acum, ca localitatile rurale din Timis au o infrastructura care lasa de dorit, ca mai sunt si la ora actuala sate in care apa potabila este un lux, inaintea alegerilor din 2004, in Timis, 12 sate au fost declarate comune: Fibis, Ghilad, Dudestii Noi, Checea, Birda, Padureni, Parta, Sandra, Saravale, Gottlob si Iecea Mare. Acestora li s-a adaugat, incepand cu ianuarie 2007, si Livezile. Majoritatea nu numai ca nu aveau un buget propriu, functionand la nivel de avarie doar din procentul primit de la bugetul "comunei mame", din care s-au desprins, dar nu aveau nici sedii pentru principalele institutii. Situatie care nici acum, la trei ani de la infiintare, nu s-a rezolvat, in multe dintre noile comune.