Articol adaugat in 14 Februarie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

In Romania o lege e doar de forma, in sensul ca ea poate fi oricand schimbata, stalcita, modificata prin "exceptii". Un exemplu clasic in acest sens este O.U.G. 72/2007, promovata pentru Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale in care se propun niste "mici exceptii" de la legea achizitiilor publice, pe niste contracte de sute de milioane de euro. In lista exceptiilor sunt incluse si proiecte celebre din vestul tarii, cum ar fi autostrada Arad – Timisoara – Lugoj sau reabilitarea E 70 Lugoj – Caransebes – Turnu Severin – Craiova.

O ordonanta unicat

Cum se poate schimba o lege sau o ordonanta de urgenta menita sa faca ordine intr-un sector extrem de important al societatii? Foarte simplu : cu o alta ordonanta de urgenta. Un studiu de caz foarte bun in acest sens e O.U.G. 72/2007 care vine sa stabileasca niste masuri derogatorii, adica niste exceptii de la legislatia privitoare la achizitiile publice. In sensul saririi peste etapele normale, firesti. Si lovite de exceptie nu sunt niste contracte de cateva mii de euro, ci de cateva sute de milioane de euro, fiind vorba de o lista intreaga de proiecte de constructii de autostrazi si reabilitari de drumuri nationale si europene. Aparuta in Monitorul Oficial pe 29 iunie 2007, deci intrata deja in vigoare, ordonanta de urgenta vrea, chipurile, sa "creeze cadrul legal necesar deblocarii unor proiecte demarate menite sa asigure o dezvoltare uniforma in zone cu o infrastructura precara". Deci, scopul ar fi unul nobil.

Initiatorii acestei ordonante par a fi deranjati de faptul ca pentru o intreaga transa de lucrari de infrastructura, ce urmeaza a fi executate si finantate in baza unor imprumuturi externe, trebuie respectate prevederile Ghidului de Achizitii al Bancii Europene de Investitii, care le impune statelor membre U.E. un lucru foarte simplu : sa respecte legea in domeniul achizitiilor publice, adica sa organizeze licitatii pentru proiectele cu valoare mare. Aici Ordonanta vrea o schimbare, adica vrea sa nu se mai respecte aceste prevederi legale, formularea fiind ca atare : "Situatia la care facem referire si pentru care am initiat proiectul de act normativ nu se poate supune legislatiei interne in materie de achizitii publice, intrucat aceasta ar conduce la intarzieri majore ce ar atrage dupa sine o noua prelungire a Acordurilor de imprumut si de asemenea ar genera costuri suplimentare pentru Romania". Oficialii guvernamentali uita insa sa precizeze ca intarzierile de pana acum in realizarea acestor mari proiecte de infrastructura sunt imputabile doar autoritatilor romane si nu organismelor europene finantatoare.

Ca sa fie si mai clar caracterul anti-licitatii al acestei ordonante, se specifica : "Se vrea evitarea degradarii lucrarilor deja existente pe perioada aferenta organizarii unei noi licitatii". Si se gaseste chiar si o portita de ocolire a legislatiei existente, spunandu-se ca ordonanta de urgenta mai veche referitoare la achizitiile publice "nu se refera la toate tipurile de contract, respectiv la contractul de grant, caz atipic". Deci, se incheie demonstratia, "la finantarile de tip grant se impune cu necesitate includerea lor in cadrul exceptiilor". Cu aceasta argumentare de zile mari se da practic unda verde la evitarea legala a licitatiilor in cazul unor contracte de sute de milioane de euro, pe lucrari de infrastructura, la care finantarea se face prin granturi europene, evident, rambursabile.

In forma sa publicata in Monitorul Oficial ordonanta, sustin initiatorii, "nu are impact macroeconomic", si nu implica "modificari ale veniturilor si cheltuielilor bugetare", ceea ce e o afirmatie cel putin originala, avand in vedere ca toate aceste contracte la care face referire ordonanta se finanteaza prin imprumuturi rambursabile, care se vor plati din bani publici, iar evitarea organizarii de licitatii cu siguranta va creste costul respectivelor constructii de autostrazi, respectiv reabilitari de drumuri europene. Partea frumoasa e ca ordonanta initiata de Guvern a primit aviz de la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul si, dupa cum se poate vedea din forma ei prezentata in Monitorul Oficial, cu privire la forma ei nu au obiectii nici Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, nici Curtea de Conturi, nici Consiliul Concurentei, aceasta ultima institutie teoretic trebuind sa aiba niste nedumeriri referitoare la posibilitatea favorizarii unor firme in atribuirile de contract, in cazul in care nu se mai organizeaza licitatii.

O autostrada celebra

Asa cum rezulta din textul ordonantei, una dintre legile afectate direct de noile modificari legislative este Legea 250/2004, privind ratificarea Contractului de finantare dintre Romania si Banca Europeana de Investitii si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania pentru finantarea Proiectului de construire a autostrazii Arad - Timisoara - Lugoj. Acest contract in sine e scandalos, avand in vedere ca in lobby-ul facut pentru perfectarea lui, Adrian Nastase, fost prim-ministru al Romaniei, sustinea ca Banca Europeana de Investitii, de la care Romania se imprumuta, e o banca non-profit, iar contractul in sine era, oricum, numai non-profit nu, avand o serie intreaga de clauze foarte ciudate si dezavantajoase pentru partea romana, cum ar fi faptul ca banca poate stabili atat valuta in care statul roman ii va restitui banii (deci, poate profita din plin de cotatiile de pe piata valutara), si dobanda se calcula in baza unor "principii stabilite periodic de banca", principii care nu aveau cum sa fie in favoarea imprumutatului.

In plus, tot legat de aceasta autostrada, se stabilisera de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale niste estimari ale realizarii kilometrului de autostrada cel putin curioase. Un kilometru de autostrada Arad – Timisoara costa dublu cat acelasi kilometru de autostrada, de acelasi tip in Canada. Iar la autostrada Timisoara – Lugoj lucrurile sunt si mai clare, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale estimand un cost de constructie si proiectare de 7,17 milioane de euro pe kilometru, in timp ce in Canada un kilometru de autostrada "de lux" cu acelasi numar de benzi, proiectata pentru trafic intens costa maximum 2,5 milioane de dolari canadieni. Dar, in varianta in care pentru acest gen de lucrari de infrastructura se exclud licitatiile, optandu-se de exemplu pentru atribuiri directe, costurile finale ar putea fi si mai ridicate.

"Din informatiile trimise de Ministerul Transporturilor, pentru autostrada Arad – Timisoara lucrarile sunt estimate sa inceapa in 2008 si sa dureze pana maximum in 2010", ne-a declarat deputatul aradean Gheorghe Chiper, care a mai realizat interpelari pe subiectul autostrazii.

Reabilitare "independenta"

Un alt proiect major de infrastructura, care ar urma sa fie afectat de prevederile "ordonantei anti-licitatii", e Proiectul de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, demarat in baza unui contract de finantare dintre Romania si Banca Europeana de Investitii. Proiectul cuprinde printre altele reabilitarea sectiunii de drum E 70 Lugoj – Caransebes – Turnu Severin – Craiova. "Nu as putea sa va precizez mare lucru despre acest proiect, de care s-a ocupat ministerul. Eu, personal, nu am fost consultat cu privire la realizarea lui. Oricum, mi se pare extrem de ciudat ca la acest gen de lucrari, de o valoare atat de mare sa nu se mai organizeze licitatii. Cum sa se adjudece? Prin atribuire directa?", ne-a declarat Marius Pandele, seful Serviciului Tehnic al Primariei Lugoj.

Comunicativa, ca de obicei, printr-un reprezentant care a refuzat sa-si dea numele, Directia de Comunicare a Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale ne-a transmis ca are nevoie de documentatie pentru a furniza un punct de vedere atat cu privire la evolutia acestor doua proiecte mari de infrastructura in vestul tarii, cat si cu felul in care ele vor fi influentate de ordonanta anti-licitatii.