Articol adaugat in 14 Februarie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Normele de ultima ora din domeniul alimentatiei schimba aditivii cancerigeni cu alti aditivi cancerigeni

Si in industria alimentara, adaptarea la normele europene s-a facut fortat, cu masuri luate in pripa, fara o analiza temeinica prealabila. Iar rezultatele se vad pe masura ce tot mai multe studii de specialitate ale nutritionistilor blameaza noile reglementari privitoare la ce poate si ce nu poate sa-si faca loc in farfuria romanului. Innoirea listei aditivilor admisi in industria alimentara, "fortifierea" painii cu fier sau incurajarea folosirii pe scara larga a aspartamului ca indulcitor sunt doar cateva dintre masurile privite cu scepticism de specialisti, care spun ca rezultele acestor noi experimente se vor vedea peste cativa ani si ca in foarte multe cazuri vechile "otravuri lente" – aditivi si coloranti nerecomandati – au fost inlocuite cu altele, la fel sau, poate, si mai daunatoare.

"Avantajele" noilor E-uri

In aceste zile, Ministerul Sanatatii este pe cale de a modifica din nou lista aditivilor alimentari admisi, pentru a o armoniza cu cerintele europene in domeniu. Lista noilor E-uri admise a starnit indelungi controverse si discutii, existand opinii ale unor specialisti, conform carora o serie intreaga de E-uri nou admise sunt de fapt mai nocive decat cele vechi.

Modificarile au cauzat numeroase interpelari parlamentare, cum e, de exemplu, cea a deputatului clujean Petru Calian care sustine ca "prin noul proiect de act normativ se elimina din compozitia alimentelor o serie de E-uri periculoase, insa in locul acestora se introduc altele, mult mai nocive pentru organismul uman". Petru Calian da un exemplu semnificativ, de pe lista noilor aditivi alimentari admisi : E249 – nitrit de potasiu, care e un fixator de culoare si un agent de conservare pentru carne, dar care poate produce ameteli si dureri de cap, avand potential cancerigen. Folosirea acestui aditiv e permisa, conform noii legislatii, in cantitate de 150 de miligrame pe kilogram in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, insa se doreste inca o modificare a legii prin care sa se admita folosirea sa la toate produsele din carne. "Am avut o serie de sesizari, inclusiv din partea unor specialisti, cu privire la acesti aditivi", ne-a declarat Petru Calian.

In raspunsul pe care Ministerul Sanatatii il da la interpelarea parlamentarului nu se neaga potentialul cancerigen al nitritului de potasiu, dar se spune ca Romania a luat de-a gata lista de aditivi fixata de Uniunea Europeana. "Autorizarea aditivilor pentru folosirea in produsele alimentare se face numai de catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor si e bazata pe evaluarea riscului de sanatate pentru fiecare aditiv alimentar. In procesul de preaderare la Uniunea Europeana Romania a preluat intreaga legislatie UE din domeniul alimentar si a armonizat-o cu legislatia nationala", spun oficialii Ministerului Sanatatii.

Lista cu noii aditivi e atat de "riguros" intocmita si atat de verificata, incat unii aditivi sunt confundati cu altii, evident si proportiile in care sunt admisi in componenta diferitelor alimente fiind, in aceste cazuri, gresite. E un lucru pe care il sesizeaza deputatul Petru Calian si pe care cei de la Ministerul Sanatatii il recunosc cu dezinvoltura : "Ordinul Ministerului Sanatatii transpune directiva Comunitatii Europene in care aditivul E 251 e denumit nitrat de potasiu, iar aditivul E 252 este denumit nitrat de sodiu, ceea ce eronat".

Gheorghe Mencinicopschi, directorul executiv al Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti, ne-a explicat o parte din hibele noii liste de aditivi. "Acel E 249 e un fel de sare cu potasiu, un aditiv in plus, care se adauga la lunga lista. Dupa cum la indulcitori s-a adaugat pe lista sucraloza. Din pacate, trebuie stiut ca si pe aceasta lista noua de aditivi propusa de Ministerul Sanatatii se gasesc o gramada de substante daunatoare sanatatii umane, multe cu potential cancerigen".

"Dictatura" E-urilor

Din pacate, studiile cu privire la nocivitatea consumului pe termen lung sau scurt a unor aditivi alimentari sunt costisitoare, necesita timp si tehnica de ultima generatie. Iar aparaturile necesare acestui proces nu prea se gasesc prin provincie.

De aceea e destul de greu de estimat daca toti producatorii de alimente autorizati din Timis respecta ad-litteram normele in privinta E-urilor impuse de Ministerul Sanatatii. "In ultima perioada, nu am avut, insa, situatii in care sa descoperim ca producatori timiseni din sectorul alimentar folosesc alt tip de E-uri decat cele aprobate", spune Ioan Petru Jeleriu, director al Directiei Sanit Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Timis.

Determinarea efectelor pe care le poate avea pe o perioada lunga de timp consumul unui aliment cu aditivi reprezinta insa un proiect de durata, in care, deocamdata, multe dintre institutiile de specialitate din Bucuresti (unde exista logistica necesara unor asemenea experimente) nu par sa investeasca prea multe fonduri si prea mult entuziasm.

"Sanatosii" indulcitori

Alte campanii derulate recent de Ministerul Sanatatii cu privire la alimentatia populatiei subliniaza ideea ca trebuie evitat consumul excesiv de zahar. Ideea indusa e ca sunt de preferat indulcitorii. Un deputat argesean, Dominic Gerea, a facut in acest sens, in urma cu cateva saptamani, o interpelare referitoare la efectele consumului unuia dintre cei mai des folositi indulcitori artificiali, aspartamul.

Ministerul Sanatatii a evitat si in acest caz sa dea un raspuns clar, facand, totusi, o precizare : "Aspartamul nu se utilizeaza in alimentele pentru sugari si copii de varsta mica, conform reglementarilor in vigoare, in special in alimentatia sugarilor si copiilor de varsta mica cu sanatate precara". Daca e asa de inofensiv, de ce nu se recomanda consumul la copii, in special la cei bolnavi?

Si tot cu privire la indulcitorii arti-ficiali, o alta interpelare parlamentara, a deputatutului Petru Calian, vrea sa elucideze o serie de nelamuriri referitoare la o serie de bauturi racoritoare fara zahar, in urma consumului carora mai multi diabetici au ajuns la spital cu glicemii record. Raspunsul Ministerului Sanatatii e din nou unul din care fiecare poate intelege ce vrea : "In ceea ce priveste consumul bauturilor racoritoare «fara zahar», va aducem la cunostinta ca, in ciuda faptului ca numarul bolnavilor cu diabet zaharat a crescut in ultima perioada, nu exista date care sa demonstreze ca racoritoarele «fara zahar» agraveaza starea de sanatate a acestora. Ministerul Sanatatii Publice isi propune sa realizeze un studiu care sa stea la baza concluziilor si masurilor care vor trebui luate". Nu se stie, insa, cand, cum si daca se va face acest studiu...

Fortifierea painii – experiment in masa

O alta masura in domeniul alimentatiei anuntata anul trecut de Ministerul Sanatatii se refera la imbogatirea cu fier a painii, pentru a se combate anemia – afectiune de care se pare ca sufera o buna parte din populatie Romania. Nu s-a spus insa nimic despre efectele secundare ale acestui proiect.

"Deficienta de fier a organismului genereaza aparitia anemiei, insa fortifierea painii cu acest micronutrient este riscanta si periculoasa. Formele neadecvate de fier pot fi incompatibile cu ingredientele folosite in procesul de fabricare a produselor pe baza de faina, iar aceasta combinatie poate fi toxica", mai spune deputatul Petru Calian.

Nici la aceasta obiectie Ministerul Sanatatii nu are un raspuns foarte clar. Se recunoaste insa indirect ca nu e cea mai buna solutie pentru a se compensa deficitul de fier de care sufera o parte din populatie : "Evident ca idealul ar fi ca populatia in general si in special cea defavorizata in special sa poata sa-si completeze acest deficit prin aport suficient, dintr-o alimentatie completa si diversificata, particularizata in mod individual, pentru fiecare cetatean, datorita faptului ca asimilarea micronutrientilor este diferita, in functie de metabolismul specific fiecaruia. Dar in conditiile date si neavand alta solutie rapida, economica si eficienta la indemana, se recurge la aceasta solutie", sustine ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu.

Si tot reprezentantii Ministerului Sanatatii spun foarte subtil ca "pana in prezent nu a fost decrisa o legatura directa intre diabetul zaharat, boala cardiaca sau cancer si consumul de fier".

Teoretic, producatorii de paine care fortifiaza cu fier produsele de panificatie ar trebui sa respecte intocmai indicatiile Ministerului Sanatatii. "Exista un ghid in acest sens, foarte riguros intocmit", spune Daniela Simona Tamas, director executiv adjunct al Directiei Sanitar–Veterinare Timis.

Insa, de obicei, cand e vorba despre producerea de cantitati mari de produse de panificatie, de multe ori se cauta solutiile cele mai rapide, mai ieftine si, de regula, cele mai proaste. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti, mai afirma ca riscurile legate de fortifierea painii cu fier sunt destul de mari. "Organizatia Mondiala a Sanatatii in mod expres spune ca reechilibrarea balantei de micronutrienti, dar si a fierului se face numai cu alimente naturale. Acesta e primul demers. Si numai in cazuri speciale se adauga forme de fier la aceste alimente. E o problema foarte complicata legata de aceasta fortifiere cu fier, pentru ca fierul e un pro-oxidant puternic si poate face mai mult rau decat bine. Daca fierul, de exemplu, intr-o forma anorganica (deci, nu asa cum se gaseste in carne sau in galbenusul de ou) il pui intr-un aliment in care vine in contact cu grasimi sau cu vitamine (in special cu vitamina A), le distruge".

Gheorghe Mencinicopschi mai spune ca nici combinatia fier – sare iodata nu este benefica pentru organismul uman. "Daca fierul vine in contact cu iodul – pentru ca, de obicei, sarea folosita in panificatie e sare iodata – amandoua fiind doua substante foarte reactive, au loc distrugeri in masa ale vitaminelor din alimentul respectiv". Deci, desi gandita ca o masura pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, fortifierea painii ar putea avea un efect contrar.