Articol adaugat in 28 August 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Preluarea registrelor Securitatii de catre Consiliul National de Studiere a Arhivei fostei Securitati nu poate contribui decat partial la aflarea adevarului despre ororile si complicii fostului aparat de politie politica comunista. Desi s-a spus ca din vestul tarii a fost preluat tot fondul de arhiva referitor la represiunea comunista, lucrurile nu stau asa. La Arhivele Nationale Timis exista inca mii de documente care fac referire la actiunile de politie politica ale Militiei judetene, in stransa colaborare cu Securitatea. Sunt documente care nu au fost pana acum studiate si care sunt esentiale pentru completarea tabloului respresiunii comuniste din vestul tarii. In plus, actele referitoare la actiuni dezastruoase ale Securitatii timisene, cum sunt cele despre asa-zisa operatiune anti-terorista "Autobuzul", in care au murit impuscati oameni nevinovati, au disparut fara urma.

Fonduri neatinse

La Arhivele Nationale Timis se regasesc foarte multe documente care vorbesc pe larg despre actiunile de politie politica ale Militiei Timis, organizate in stransa colaborare cu Securitatea Timis, documente despre care oficialii Consiliului National de Studiere a Arhivelor fostei Securitati nu au habar si care nu au fost solicitate pentru cercetare sau copiere niciodata.

Un astfel de fond, care nu a fost cercetat de nimeni pana in prezent, se numeste "Materiale M.A.I, 1976 - 1977 - 1978", fiind inclus in documentele Comitetului Judetean al Partidului Comunist Roman Timis.

Numai in acest fond exista dovezi clare ale organizarii de acte de politie politica de catre Militia Timis, cu toate ca ele erau de obicei apanajul Securitatii. Astfel, Fondul de arhiva in cauza se deschide, de exemplu, cu un document cu antetul "Strict secret", arhivat cu numarul 003021 din 05.01.1078, trimis de catre seful Inspectoratului de Militie Timis "catre Comitetul Judetean al P.C.R. Timis, personal tovarasului prim secretar".

In acest document se descriu pe larg masurile pe care le-au luat militienii timiseni, in colaborare cu organele Secu, pentru a bloca deplasarea la Bucuresti a unor etnici germani din Timis, care voiau sa participe la vizita cancelarului german Helmuth Schmidt, pentru a-i inmana memorii referitoare la eforturile facute de statul roman pentru a nu le permite evadarea din "raiul comunist".

"Organele noastre au obtinut noi informatii din care rezulta ca vizita lui Helmuth Schmidt in Romania este asteptata cu interes. Totodata, s-a semnalat optimismul unor cetateni de nationalitate germana de a obtine cu acest prilej aprobarea de plecare definitiva din tara. Asa, de exemplu, G. Herbert August de 45 de ani, profesor inginer din Timisoara, care a cerut plecarea definitiva in 1970 si a primit aviz negativ afirma ca a discutat cu tatal sau despre vizita lui Helmuth Schmidt in Romania si a analizat sansele de a obtine o rezolvare mai rapida a plecarii printr-o interventie directa la cancelar, insa au ajuns la concluzia ca este riscant intrucat s-ar putea sa fii retinut inainte de a ajunge la el si in acest caz suspectat ca intentionezi altceva decat grabirea aprobarii de plecare si totodata il pui pe cancelar intr-o situatie proasta, deoarece el incearca prin destindere sa rezolve problema, inclusiv in ceea ce priveste plecarile definitive", se specifica in documentul respectiv.

Intr-un sistem specific serviciilor secrete, militienii timiseni relateaza discutia dintre etnicul german si tatal sau, fara a specifica cum au obtinut aceste informatii : "Susnumitul a conchis, aratand ca totusi, prin cereri la autoritatile romanesti, pe cale oficiala, e mai sigur, desi dureaza mai mult. Unii au reusit cu scandal la «Europa libera», greva foamei si alte actiuni, insa el asteapta si vrea sa plece in liniste".

Monitorizare de "elemente periculoase"

Pentru aceeasi vizita la Bucuresti a cancelarului german, militienii timiseni s-au mobilizat exemplar, "vanand"si alte "elemente potential periculoase", cu toate ca nu aveau vreun articol din Codul Penal in baza caruia sa actioneze. Astfel, in scripte era trecuta "numita M. Ilse, sotia inginerului sef de la Intreprinderea 13 Decembrie din Timisoara, care, discutand referitor la vizita este de parere ca printre alte probleme pe care le va aborda cancelarul vest-german cu autoritatile romane va fi si problema plecarii definitive din tara a romanilor de nationalitate germana".

De mult mai multa atentie din partea Militiei Timis s-a bucurat in acea perioada o localnica din Peciu Nou. Conform documentelor de arhiva "in contextul masurilor pentru actiune 681/78 a fost inclusa si numita B. Elisabeta, de 33 de ani, in evidenta dosarului de problema a fost avertizata de organele de Securitate. Domiciliata in comuna Peciu Nou, aceasta s-a prezentat la postul de militie din localitate si a relatat ofiterului de securitate care raspunde de comuna ca daca nu i se aproba cererea de emigrare va transmite in RFG toate demersurile pe care le-a facut pentru plecarea din tara spre a fi difuzate la postul «Europa libera». La difuzarea scrisorii pe acest post, susnumita afirma ca se va sinucide ori va pleca spre frontiera impreuna cu cei trei copii. Totodata a declarat ca pentru rezolvarea favorabila a cererii sale se va deplasa la Bucuresti unde prin intermediul «avocatului Petrescu» va ajunge la conducerea statului nostru".

Sunt zeci de cazuri de timiseni monitorizati in acest fel de Militia Timis, sub indrumarea Securitatii, cu toate ca nu savarsisera vreo infractiune, ci pur si simplu erau considerati potential periculosi. Sunt, fara discutie, cazuri de politie politica, despre care insa C.N.S.A.S. nu are habar.

Toate aceste zeci de procese-verbale, sunt semnate indescifrabil de "sef Inspectorat general maior", cu mentiunea ca "in toate cazurile s-au luat masurile corespunzatoare pentru a preveni orice fapte din partea elementelor semnalate".
"Triere" la C.F.R.

Insa in ajunul vizitei cancelarului german Helmuth Schmidt, Militia Timis nu s-a multumit sa faca doar o monitorizare a "turbulentilor". Ci, asa cum rezulta dintr-un alt document din acelasi dosar, cu numarul 003022/05.01.1978, a trecut la fapte, "in baza informatiilor obtinute de organele noastre din care rezulta ca mai multe persoane sunt preocupate sa se deplaseze la Bucuresti pentru a inmana memorii sau a ajunge pe cai neoficiale la cancelarul vest-german, cu ocazia vizitei ce o va face in tara noastra, ca acesta sa-i sprijine in obtinerea aprobarii de plecare definitiva din tara".

Astfel, au fost periate toate trenurile care mergeau in acea perioada pe relatia Timisoara-Bucuresti, potentialii periculosi nefiind lasati sa plece. Sunt zeci de cazuri de acest fel, imposibil de justificat prin vreun articol din Codul Penal. "Asa, de exemplu, in trenul rapid 12 in noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1978 a fost depistat de o patrula a organelor noastre numitul Z. Petru, de 37 de ani, muncitor la Fabrica de Incaltaminte Jimbolia. Intrucat asupra lui avea o scrisoare pe care intentiona sa o predea in mod nelegal cancelarului Helmuth Schmidt, la Caransebes nu i s-a permis continuarea calatoriei, fiind dat in atentia sectoristului de militie, pentru a nu se deplasa in zona desfasurarii vizitei".

Sunt doar cateva exemple din miile de documente care consemneaza in mod clar efectuarea unor acte de politie politica de catre Militia si Securitatea timiseana, documente care nu numai ca nu se regasesc in Arhiva C.N.S.A.S., dar nici macar nu au fost vreodata cercetate de vreun istoric, majoritatea fiind inca in curs de indosariere.

De altfel, C.N.S.A.S. nici macar nu si-a exprimat intentia de a cere arhivelor locale copii dupa aceste documente. "Nu am primit in ultimii ani solicitari de la C.N.S.A.S. in legatura cu vreun fond de arhiva", ne-a declarat Raul Rusu, directorul Arhivelor Nationale Timis.

De altfel, probabil ca nici pe viitor C.N.S.A.S. nu se va arata interesat de intregirea fondului arhivistic referitor la actele de politie politica din vestul tarii. Dupa cum ne-a declarat Ticu Dumitrescu, membru C.N.S.A.S., procesul de arhivare electronica a documentelor stranse de catre C.N.S.A.S. din tara e de abia la inceput, trebuind parcursi zeci de kilometri liniari de arhiva.
Istoricul Vasile Dudas :
"Securitatea timiseana se folosea de Militie"

- Ce fonduri de arhiva din Timis ar mai fi trebuit sa inglobeze arhiva C.N.S.A.S. pentru a dispune de un tablou complet al actelor de politie politica in vestul tarii?

- In primul rand, arhiva Procuraturii. Pentru a se da o sanctiune, trebuia sa se pronunte procurorul. Deci asta, cu preluarea arhivei Procuraturii e, dupa mine, o problema nerezolvata. In al doilea rand, s-a facut o mare eroare cand s-a luat arhiva Tribunalului Militar Timisoara, care avea competente pe toata partea de vest a tarii – Timis, Hunedoara, Caras-Severin. Au existat teorii pe plan local conform carora aceste documente ale Tribunalului Militar Timisoara nu au mers la C.N.S.A.S., ci au fost concentrate undeva, la Turnu Magurele. Acolo e foarte greu acum sa deschizi arhivele si sa faci o cercetare amanuntita.

- Se poate vorbi, in aceste conditii, despre o imagine pertinenta pe care poate sa si-o faca C.N.S.A.S. in ceea ce priveste represiunea comunista in vestul tarii?

- Fara aceste arhive de care vorbeam e foarte greu. Sa luam numai ce s-a intamplat in 1956, cu miscarile studentesti anticomuniste de la Timisoara. Aproape toate documentele referitoare la acele evenimente se regaseau in arhiva Tribunalului Militar. Am mai discutat cu doamna Lucia Hossu Longin referitor la celebra operatiune "Autobuzul" a Securitatii timisene, din 23 august 1981. Ea a vrut sa faca un material pe aceasta tema si a constatat ca nu poate. Cei de la Bucuresti i-au spus ca arhiva e aici la Timisoara. La Timisoara i s-a spus ca arhiva a fost predata la Bucuresti.

- La Arhivele Timis mai exista documente referitoare la actiuni de politie politica ale Militiei, facute in colaborare cu Securitatea...

- Indiscutabil, si Militia era la fel de implicata precum Securitatea in acte de politie politica. Sa nu uitam ca si Militia, si Securitatea aveau comanda comuna. Seful Inspectoratului avea doi adjuncti – unul era seful Securitatii, iar celalalt, seful Militiei.

- Deci, actiunile se faceau in comun?

- Securitatea se folosea de multe ori de Militie. Apeland la tot felul de tertipuri legale in cazul oamenilor monitorizati. Ca nu era talonul completat nu stiu cum la masina, ca nu au nu stiu ce mentiune in buletin... Deci ii sicanau pe acesti oameni, militienii si securistii ajutandu-se reciproc.