Articol adaugat in 31 Iulie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Revendicarile de metale pretioase tind sa devina unele dintre cele mai frecvente cauze de pe rolul instantelor timisene, alaturi de procesele de contestare a sansctiunilor dispuse de Politia Rutiera, care au ajuns la un numar record in ultimele luni. Unii dintre magistratii care judeca aceste procese nu se intreaba probabil cum de oamenii care au deschis aceste actiuni in instanta si-au amintit subit, dupa 18 ani de la Revolutie, ca au fost "pradati" de Militia Timis. Si daca timisenii care apeleaza la instantele din Bucuresti pentru acest gen de procese nu preau au nici o sansa de castig, in Timis "curg" sentintele favorabile, care pun Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor la plata.

Revelatii de bastan

Oricine urmareste, pe instantele timisene, mersul proceselor de restituire de metale pretioase, poate constata ca, in 50% din cazuri, cei care cer inapoi aurul confiscat de militieni au deschise actiuni multiple, in fiecare an. De exemplu, o serie de "victime" ale regimului comunist, sefi celebri de clanuri tiganesti timisorene, au deschis actiuni in instanta pentru restituire de metale pretioase in fiecare an, din 2003 pana in 2008. Ca si cum in fiecare an ar fi avut o "revelatie" si si-ar fi amintit subit ca militienii timiseni i-au mai confiscat o cantiate de aur, pe care acum o cer inapoi.

Desi au avut ani de zile la dispozitie sa-si ceara aurul confiscat inapoi, mai sunt timiseni care si-au dat seama abia acum ca au fost pagubiti de regimul comunist, care le-a confiscat aurul. Asa se face ca de la inceputul anului pana in prezent s-au strans la Judecatoria Timisoara 24 de procese de restituire de metale pretioase. Si, in foarte multe cazuri de acest gen, cei care fac plangerile au si castig de cauza. Intr-un astfel de proces - 7542/325/2007 in acest an, in luna aprilie, Judecatoria Timisoara a admis cererea de investire cu formula executorie a sentintei, formulata de petentul care a deschis actiune, si care a avut castig de cauza. Ceea ce inseamna ca beneficiarul acestei sentinte, in varianta in care Banca Nationala nu ii restituie rapid aurul confiscat (anterior in acelasi proces Banca Nationala fusese obligata sa ii restituie aurul in natura), va putea sa execute silit banca, punandu-i sechestru pe bunurile imobile, de exemplu. Si nu e singura sentinta de acest fel. Si la Tribunalul Timis Banca Nationala a Romaniei a pierdut "cu succes" procese de restituire in acest an, apelurile formulate de cei nemultumiti de cuantumul despagubirilor, sau de cantitatea de aur fiind admise in cinci procese de acest gen, procese in care dosarele au fost trimise spre rejudecare. Intr-un astfel de proces, la care s-a pronuntat sentinta in ianuarie au pierdut in instanta, in fata celui care facea revendicarea, Politia Timis, Politia Cluj si Ministerul Administratiei si Internelor prin Directia Generala Reglementari Juridice si Contencios.

Fara succes la Bucuresti

O parte din timisenii care au formulat solicitari de restituire de metale pretioase au apelat si la instante din Bucuresti. Aici insa nu au avut nici pe departe un asemenea succes ca in Timis. Anul trecut Tribunalul Bucuresti a evitat doua actiuni de acest gen, indreptate impotriva sucursalei timisene a Bancii Nationale a Romaniei, invocand exceptia necompetentei teritoriale si declinand competenta de solutionare in favoarea unei instante inexistente : "Tribunalul Timisoara". Doua procese de acest gen, in care parat era Sucursala Timisoara a Bancii Nationale a Romaniei au fost finalizate in acest an si de Judecatoria Sectorului I Bucuresti, care respins actiunile ca neintemeiate.

Anul trecut, in Timis, procesele de restituire de metale pretioase au cumulat un procent de 3,5% din totalul cauzelor civile. Despagubirile au fost generoase, in 20 aprilie 2007 Judecatoria Lugoj obligand, de exemplu, Sucursala timisoreana a Bancii Nationale a Romaniei la restituirea contravalorii "in aur fin a 225 de ducati de aur".

Succesul unor astfel de actiuni in instanta se bazeaza tocmai pe felul superficial in care au fost intocmite de catre Militia Timis actele prin care se confisca aur - multe procese verbale erau scrise ilizibil, fara numar de inregistrare, fara martori, evaluarea obiectelor "nationalizate" facandu-se de multe ori ochiometric, iar descrierile din acte fiind de genul "confiscat bratara metalica din metal galben", "titularul" unui astfel de proces putand sa spuna acum in instanta ca bratara in cauza era din aur, chiar daca nu fusese asa, si cantarea peste 250 de grame. In plus, ne-au declarat surse din Politia Timis, unii militieni de la Economic aveau o "cota" de aur confiscat pe care trebuiau sa indeplineasca lunar. Astfel ca, o data pe luna se facea"colecta" de la bisnitarii si interlopii care doreau sa fie lasati in pace. Aceste acte de confiscare, extrem de usor de speculat acum in instanta, se faceau pe nume fictive sau pe numele unor interlopi care nu erau insa proprietarii intregii cantitati de aur confiscate.