Articol adaugat in 08 Octombrie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Ziua de Vest

24 de execuţii, 1.000 de studenţi exmatriculaţi, condamnări însumând 14.000 de ani de detenţie şi schimbarea pentru totdeauna a vieţii câtorva mii de oameni - acesta este bilanţul pedepselor primite.
Institutul Cultural Român, împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România - cu sprijinul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, Institutului Cultural Italian şi Ministerului Culturii şi Cultelor - organizează, în perioada 9 octombrie 2007 - 19 ianuarie 2008, expoziţia itinerantă "Printre rânduri: Ecouri ale evenimentelor din 1956 în România". Vernisajul expoziţiei va avea loc la Timişoara, mâine, 9 octombrie, la ora 18.30, la Palatul Administrativ al Consiliului Judeţean. Sunt invitaţi: Mircea Mihăieş - vicepreşedinte al Institutului Cultural Român, Marius Oprea - preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Ladislau Csendes - preşedinte al Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, Teodor Stanca - lider al mişcărilor studenţeşti de la Timişoara din 1956, fost deţinut politic, Caius Muţiu - lider al mişcărilor studenţeşti de la Timişoara din 1956, fost deţinut politic , Constantin Ostaficiuc - preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Expoziţia va rămâne la Timişoara până în data de 15 octombrie. Concept al istoricului Andrea Varga, proiectul îşi propune să fixeze în memoria colectivă importanţa mişcărilor protestatare din România anului 1956. Prin amploarea lor, a reprimării brutale care a urmat şi a pedepselor hotărâte de instanţele politice, aceste evenimente se înscriu în linia marilor mişcări anticomuniste care au zdruncinat lagărul socialist, alături de Budapesta, în 1956, Praga, în 1968 sau Gdansk, în 1980. 24 de execuţii, 1.000 de studenţi exmatriculaţi, condamnări însumând 14.000 de ani de detenţie şi schimbarea pentru totdeauna a vieţii câtorva mii de oameni - acesta este bilanţul pedepselor primite de cei ce au îndrăznit să se solidarizeze cu revoluţia din Ungaria. Dincolo de rolul ei educativ, expoziţia reprezintă un manifest pentru casarea sentinţelor politice şi pentru reabilitarea tuturor celor care, de-a lungul timpului, au luat poziţie împotriva regimului comunist. Aceşti oameni, foşti deţinuţi politici sau internaţi în azile psihiatrice rămân şi astăzi, din punct de vedere juridic, "infractori", pentru că au avut curajul să gândească, să se exprime şi să se manifeste liber. Astfel, acest proiect constituie şi un apel la conştientizare şi acţiune. Documente inedite, selectate din diverse fonduri arhivistice, fotografii, filme, înregistrări audio, toate integrate într-un concept original, ilustrează amploarea represiunilor exercitate de securitate împotriva contestatarilor regimului.