Articol adaugat in 10 Decembrie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Continuatorii programelor "Da Vinci" spun ca si acum se chinuiesc sa recupereze toti banii

Ziaristii de investigatie care, in 2003, au publicat primele anchete despre maniera in care o serie de rude ale fostului ministru PSD al Integrarii Europene. Hildegard Puwak. au castigat finantari de proiecte din fonduri europene, nu credeau ca pana la urma neregulile descoperite vor ajunge sa aiba o finalitate in justitie. Totusi, dupa patru ani, Iosif Puwak, sotul fostului ministru, a fost condamnat de Judecatoria Bucuresti la doi ani si jumatate de inchisoare pentru deturnare de fonduri si schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene obtinute din bugetul Comunitatii Europene. E primul caz "cu greutate" de deturnare de fonduri europene finalizat cu o condamnare. Si chiar daca nu s-a reusit recuperarea totala a banilor, dupa cum spun cei de la agentia prin care s-a facut finantarea, ideea ca sotul unui fost ministru ajunge sa raspunda in fata justitiei ca un simplu cetatean e de natura sa dea sperante.

O decizie in premiera

Cu greu s-ar fi putut crede in 2003, cand in presa apareau investigatiile legate de finantarile europene obtinute de unele rude ale ministrului de atunci al Integrarii Europene, Hildegard Puwak, ca neregulile facute publice vor duce la demisia ministrului si vor avea chiar si o finalitate in justitie.

Joi, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti a dovedit ca si un sot de ministru poate suferi, in Romania, sanctiunile legii. Iosif Puwak, sotul fostului ministru al Integrarii Europene, a fost condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare pentru neregulile descoperite in ceea ce priveste gestionarea unor fonduri comunitare, obtinute prin intermediul Centrului National "Leonardo da Vinci". Proiectul obtinut de Iosif Puwak, potrivit probelor administrate la dosar, nu si-a atins scopul pentru care a fost finantat, iar destinatia legala a banilor alocati a fost schimbata, prin utilizarea lor in interes personal. Sentinta nu e definitiva, putand fi atacata cu apel la Tribunalul Bucuresti. Si chiar daca evolutia ulterioara, in justitie, a acestui caz il va scoate "basma curata" pe sotul fostului ministru, sentinta Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti e o premiera, care le poate da simplilor cetateni ai Romaniei macar impresia ca, la un moment dat, toti romanii, indiferent de statut sau avere, ar putea fi egali in fata legii.

"Nu credeam ca se va ajunge aici"

Liviu Avram, actualmente redactor-sef adjunct la Cotidianul, a fost primul ziarist care a scris despre "scandalul Puwak" si care a declansat sirul de evenimente ce avea sa duca la demisia ministrului si punerea sub ancheta a "rudelor ministeriale" beneficiare de granturi europene, obtinute si cheltuite in conditii ciudate. De altfel, pentru anchetele referitoare la "granturile Puwak", in august 2004, Liviu Avram a primit un premiu pentru onoarea reporterilor locali din natiunile in tranzitie, premiu acordat de catre Facultatea de Jurnalism a Universitatii Columbia, la decernarea caruia se mentiona ca "anchetele lui Avram asupra actelor de coruptie a guvernului sunt un exemplu de jurnalism ferm, in cea mai buna traditie a jurnalismului de investigatie, care sfideaza riscurile si restrictiile personale".

Liviu Avram spune acum ca sentinta data in cazul Iosif Puwak i se pare una corecta. "E un semn ca nu e de joaca atunci cand se gestioneaza fonduri europene". Cert e ca Liviu Avram nu spera ca acesta va fi deznodamantul investigatiilor publicate. "Nici pomeneala. Eu am zis bogdaproste cand si-a dat demisia. E un semn ca se misca lucrurile, macar partial inspre bine. Adica, prea se cred puternici si infailibili si e bine ca s-a ajuns aici".

Banii, inca "in recuperari"

Chiar daca avocatul apararii sutinea ca, in acest caz in care e judecat Iosif Puwak banii au fost dati inapoi, continuatorii programelor "Da Vinci" afirma ca din totalul granturilor acordate rudelor fostului ministru al Integrarii Europene mai sunt de recuperat bani si ca procesul de recuperare a decurs foarte greu. Surse de la Biroul Juridic al Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in domeniul Educatiei si Formarii Profesionale, structura care s-a constituit prin fuziunea Agentiei Socrates si a Centrului National pentru Programul de Formare Profesionala Leonardo da Vinci, au declarat, pentru TIMPOLIS ca doar o parte din prejudiciu a fost recuperat si ca se va apela la toate mijloacele legale pentru recuperarea tuturor fondurilor din proiectele-problema, mergandu-se pana la executare silita. "Noi, oricum, cand sunt cazuri de deturnari, suntem obligati sa facem toate demersurile legale posibile pentru a recupera sumele in cauza", spune Laura Popa, responsabil de relatii publice al Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in domeniul Educatiei si Formarii Profesionale. Concluzia e ca nu sunt suficiente miile de articole care s-au scris in ultimii patru ani despre "cazul Puwak" pentru a-i determina pe cei responsabili sa restituie in totalitate sumele in cauza.

Proiectele "de stat" — risc crescut de fraudare

Mihai Lisetchi, directorul executiv al Agentiei pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor non-Guvernamentale, sustine ca, la nivel teoretic cel putin, instrumentele de depistare si sanctionare a fraudelor cu fonduri europene exista in Romania. "Procedura de evaluare a proiectelor este urmatoarea: e un comitet de evaluare. Care, de obicei, e format din experti independenti. Din experienta mea, stiu ca erau patru experti care nu se cunosteau unul pe celalalt. Se trimiteau proiectele, se faceau evaluari, se reuneau punctajele si se facea media. Dupa care monitorizarea proiectului presupunea vizite de evaluare, evaluarea rapoartelor facuta periodic. Toate aceste modalitati de control erau OK, din punctul meu de vedere".

In general, neregulile mari, si in vestul tarii, ca peste tot, in ceea ce priveste gestionarea banilor europeni nu au fost descoperite in cazul proiectelor derulate de organizatii neguvernamentale. De obicei, tentativele de frauda de proportii se inregistrau la proiectele derulate de institutii ale statului, la care si valoarea finantarilor era in multe cazuri mult mai mare, comparativ cu fondurile europene care erau acordate sectorului non guvernamental. "Au mai fost si in sectorul nonguvernamental cazuri de nereguli, asta stiu de pe vremea cand faceam monitorizare, dar sumele erau relativ mici, am scris scrisori de atentionare si administratorii de proiect au revenit pe partea de buget si au reconfigurat lucrurile, in asa fel incat sa indrepte deficientele semnalate", spune Mihai Lisetchi.

O singura frauda la proiecte de peste 11 milioane de euro

Departamentul de Lupta Antifrauda, institutia abilitata sa investigheze cazurile de deturnari de fonduri europene, confirma ca in vestul tarii s-au derulat si in ultimii doi ani finantari de proiecte cu fonduri europene, la niste valori fabuloase, comparativ cu restul tarii. Si, desi sunt foarte multi bani investiti prin programe de finantare europeana in Timis, Arad sau Caras-Severin, cazurile de deturnari de bani comunitari care sa ajunga in justitie sunt extrem de putine.

Anul trecut, de exemplu, pe vestul tarii Departamentul de Lupta Antifrauda a facut sase controale, toate finalizate, fiind verificate proiecte in valoare de peste 11,2 milioane de euro, pentru care existau deja suspiciuni sau sesizari cu privire la deturnare sau proasta gestionare a banilor. Cu toate acestea, rezultatele au intarziat sa apara, cu primul caz de deturnare de fonduri, trimis in judecata ca atare, iesind la rampa in acest an, pe vestul tarii, nu Departamentul de Lupta Antifrauda, ci Departamentul National Anticoruptie. Este vorba un proiect de finantare europeana, ceva mai vechi, dezvoltat de Primaria Sanadrei. In rest, tacere totala. Lucru de natura sa ridice semne de intrebare, fiind greu de crezut ca, la proiecte de peste 11 miliarde de euro pentru care exista suspiciuni de nereguli, nu s-a mai gasit vreo alta ilegalitate. De altfel, timp de doi ani, dupa ne confirmau chiar oficialii D.L.A.F. la inceputul acestui an, s-au transmis, pe vestul tarii, de la D.L.A.F. catre D.N.A. doar doua note de control privind "posibile nereguli si fraude la adresa intereselor financiare ale Uniunii Europene". Ceea ce e extrem de putin, fiind dificil de acceptat ca, la proiectele de finantare europeana de valori foarte mari derulate in Timis au existat doar "doua posibile fraude" in doi ani de zile. De altfel, tot D.N.A.-ul a contribuit la "palmaresul" Departamentului National de Lupta Antifrauda, dupa cum releva si raportul pe anul trecut al institutiei, din care reiese ca, la nivel national, in 2006 "D.L.A.F. a efectuat 4 controale la solicitarea D.N.A., in toate fiind constatate fraude".