Articol adaugat in 14 Februarie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Chiar daca exista informatii despre corupti, anchetatorii nu reusesc sa stranga probele care sa-i incrimineze. E una dintre concluziile desprinse cu ocazia prezentarii bilantului Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara pe anul 2007. Anul trecut, in Timis, un singur corupt a fost trimis in judecata...

Coruptie fara corupti

Cum de coruptii cu staif ar trebui sa se ocupe Directia Nationala Anticoruptie, iar dosarele babane, cu prejudicii de peste 500.000 de euro, sunt trimise la Bucuresti, la D.I.I.C.O.T., procurorilor de la parchetele judetene le raman "coruptii de rand", care isi duc traiul de pe o zi pe alta, mai cu un trafic de influenta, mai cu o primire de foloase necuvenite ori cu o luare de mita. Doar unul a nimerit anul trecut in plasa anchetatorilor din Timis. Iar in Arad si Caras-Severin au fost trimisi in judecata cinci persoane suspectate de comiterea unor infractiuni de coruptie. Rezultatele sunt interesante, mai ales ca in ultimii ani, cel putin declarativ, toate institutiile statului sunt puse pe starpit coruptii.

La nivelul Parchetelor din Timis, spune Vasile Bac, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, exista informatii despre fapte de coruptie si persoanele care comit asemenea fapte. Informatiile, spune procurorul general, sunt oferite mai mult de Directia Generala Anticoruptie, decat de Serviciul Roman de Informatii. Insa magistratii si politistii intampina mari dificultati in a transforma acele informatii in probe solide, care sa tina in instante si sa duca la o eventuala condamnare. "Daca nu are informatii si date bune, procurorul nu are ce sa faca. Informatiile nu au fost operative, nu au fost de o reala valoare, fiind primite dupa comiterea unei fapte, pentru probarea careia nu s-au putut strange probe. Informatiile primite de parchete nu au fost exacte si precise, pentru ca sa reusim prin intermediul lor obtinerea de probe materiale", a declarat procurorul general Vasile Bac, cu ocazia prezentarii bilantului pe anul 2007. Acesta sustine ca nici cetatenii nu se inghesuie la parchete sa depuna plangeri impotriva unor persoane care se fac vinovate de coruptie, deoarece nu vor sa fie implicati in asemenea procese, nici macar in calitate de martori. "Numarul lor este extrem de mic, pentru ca nu vor sa fie implicati in aceste proceduri", spune Vasile Bac.

Nu avem specialisti sa se bata cu coruptii

Prezenta la bilant, Gabriela Scutea, procurorul general adjunct al Romaniei, a afirmat ca este dezamagita de numarul mic de dosare de evaziune fiscala trimise in judecata in acest an.

Este vorba despre doar 22 de dosare care au ajuns in instantele din Timis, Caras-Severin si Arad. Asta in conditiile in care Politia sustine ca "pompeaza" anual sute de dosare de evaziune parchetelor, dosare care nu au ajuns, din diverse motive, niciodata in instante. Adjunctul procurorului general al Romaniei a pus numarul mic de dosare de coruptie trimise in judecata, precum si mai toate nerealizarile Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara pe seama faptului ca e nevoie de inca 24 de procurori pentru ca organigrama sa fie completa. Cu toate acestea, Parchetul General incurajeaza migratia, cu delegare, a procurorilor bine pregatiti catre D.N.A., D.I.I.C.O.T. ori alte structuri anti-coruptie, unde acestia se duc teoretic "pentru a se implini profesional", dar de fapt, spun surse judiciare, ii motiveaza salariile de mii de euro. "E nevoie de specialisti la aceste structuri anti-coruptie, pentru ca acestea nu au foarte multi oameni. Procurorii nu sunt luati cu forta de la parchetele judetene si mutati la structurile anti-coruptie. Astfel, din pacate, la nivelul parchetelor de pe langa tribunale nu mai raman specialisti pentru instrumentarea unor cauze de coruptie", a precizat Scutea. Adjunctul procurorului general al Romaniei sustine ca nici in 2008 nu se vor gasi toti cei 24 de procurori, necesari parchetelor locale si judetene din subordinea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Prin urmare este foarte posibil ca rezultatele in lupta impotriva coruptiei din 2008, sa fie la fel de "spectaculoase" in Timis ca si cele din anul precedent.

Mai putine persoane trimise in judecata

In 2007, procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara au trimis in judecata 3.000 de persoane, cu 650 mai putine decat in 2006. Cele mai multe persoane au fost trimise in judecata pentru infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice (720 de inculpati), fiind urmate de persoanele acuzate de furt (630 de inculpati). Numarul dosarelor ramase cu autor necunoscut a atins un apogeu in 2007, cand au ramas nesolutionate peste 20.300 de dosare in Timis, Caras-Severin si Arad, spre deosebire de 15.700, cate au ramas in 2006. Alte peste 7.400 de persoane acuzate de comiterea unor infractiuni au primit amenzi administrative.

Chiar si atunci cand autorul infractiunii este cunoscut, procurorii banateni nu au reusit sa exceleze in solutionarea dosarelor. Potrivit bilantului, la capitolul dosare nesolutionate s-au inregistrat cresteri de aproape 200%, fata de 2006. Dar, exista o explicatie... "Cresterea procentuala a numarului de cauze ramase nesolutionate (fara A.N.) la sfarsitul anului nu constituie un indicator atat de negativ pe cat il exprima cifrele, deoarece el trebuie analizat in contextul general al amplificarii activitatii Parchetului de la nivelul Curtii de Apel", se arata in bilant.

Presa, marea problema a Parchetului

In intreg raportul de bilant pe anul 2007 al Parchetului Curtii de Apel Timisoara, desi rezultatele sunt mai slabe decat in 2006, nu se aduce o critica, cat de mica, procurorilor. Astfel, chiar daca unii procurori din cadrul parchetelor recunosc, neoficial, ca in multe situatii relatia cu politistii si chiar cu instantele e pe butuci, in bilant totul e vis si armonie la acest capitol. Avand in vedere ca in parchetele din Timis, Caras-Severin si Arad nu au fost identificate disfunctionalitati, mai-marii Parchetului de pe langa Curtea de Apel au descoperit insa ceva probleme in curtea presei. Citam din bilant. "In relatia cu mass-media, se resimte insa lipsa pregatirii juridice din partea jurnalistilor care, uneori, redau intr-o exprimare improprie sau eronat unele informatii furnizate de purtatorii de cuvant".