Articol adaugat in 21 Februarie 2008 de catre Echipa eTimisoara.

“În Timişoara este nevoie de 10.000 de apartamente”
 
A declarat Marcel Mihoc, consilier judeţean PSD şi membru în Comisia de Urbanism din cadrul Consiliului Judeţean Timiş. Problema afectează o criză şi mai gravă, cu efect distrugător asupra economiei: lipsa forţei de muncă
Conform specialiştilor, Timişoara şi judeţul Timiş se confruntă, îndeosebi în ultimii ani, cu cea mai puternică destructurare şi dezurbanizare, ceea ce pune în pericol specificul arhitectonic al întregului oraş şi judeţ. Deşi există reguli precise şi legi care trebuie respectate cu stricteţe de către toţi cei care vor să-şi construiască o casă, un bloc sau un sediu de firmă, rar sunt puse în aplicare. Rezultatul? Construcţii haotice şi fără stil, care distrug farmecul întregii străzi sau zone. "După revoluţie, au apărut foarte mulţi investitori care vor să construiască pe suprafeţe mici spaţii de locuit cât mai mari. Nu  ar fi nicio problemă, dacă s-ar respecta caracteristicile oraşului, aşa cum se întâmplă în toate capitalele europene. În primul rând, trebuie dezvoltat oraşul pe zona de nord. Sunt foarte mulţi factori care influenţează acest lucru", a declarat Mihoc.
"Să lăsăm deoparte interesele de grup şi personale!"
Una dintre cele mai mari probleme, în acest moment, este faptul că un oraş ca Timişoara, cel mai important din vestul ţării, nu are finalizată centura de ocolire. Din această cauză, circulaţia pe străzile urbei devine pe zi ce trece de nesuportat. Străzile sunt extrem de aglomerate şi, de multe ori, circulaţia este aproape blocată, din cauza TIR-urilor şi maşinilor de mare tonaj, care sunt obligate să traverseze oraşul. Poluarea fonică şi cu noxe atinge cote îngrijorătoare, cu efect direct asupra sănătăţii oamenilor, plantelor, păsărilor şi animalelor, iar o hartă a zgomotului încă nu este gata. "Dacă ar exista centura, nu ar mai fi circulaţia infernală pe străzile oraşului. Dar nu avem o politică clară şi coerentă a circuitului autoturismelor. Uitaţi în Viena, unde există acele sensuri unice care nu mai dau posibilitatea de a se aglomera strada. Să nu uităm că, anul trecut, singura intrare în oraş era pe la aeroport, strada Badea Cârţan, pe unde intrau TIR-uri şi toate maşinile de mare tonaj,  fiindcă pe la Pădurea Verde s-a dat o autorizaţie de construcţie şi era blocată intrarea în oraş. Să nu uităm că în acea perioadă au murit oameni, la intersecţia din Piaţa Badea Cârţan. Prin urmare, este nevoie de o politică pe termen mediu şi lung de dezvoltare a oraşului, care să fie agreată de toate forţele politice şi de specialişti şi să fie lăsate deoparte orice interese de grup sau personale", consideră Marcel Mihoc.
1.500 euro - metrul pătrat construit
Dar problema este mult mai gravă. În acest moment, Timişoara se confruntă cu o criză  puternică de locuinţe, ceea ce a produs o creştere exorbitantă a chiriilor şi a preţurilor caselor şi apartamentelor. Mai mult, această problemă afectează o criză şi mai gravă, cu efect distrugător asupra economiei: lipsa forţei de muncă. Deşi există locuri de muncă în Timişoara, nu prea se găseşte cine să le ocupe, iar investitorii încep să ne cam ocolească. Oamenii de la sat sau din alte judeţe nu îşi permit să vină în Timişoara să muncească, fiindcă nu au unde să locuiască, chiriile sunt foarte mari, iar locuinţe de serviciu nu mai există. Mihoc este de părere că, la nivelul oraşului, există un deficit de 10.000 de locuinţe, iar în următorii doi ani, se vor crea aproximativ 1.500 de spaţii locative. În acest moment, în mod aberant, preţul pe metrul pătrat construit ajunge până la 1.500 euro, în Timişoara. O şansă a oraşului o reprezintă zona metropolitană, cu cele 11 comune periurbane, dar, deocamdată, se lucrează la proiect. Este nevoie şi de simplificarea eliberării avizelor privind planurile urbanistice zonale.