Articol adaugat in 15 August 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : ZDV

Cadrul global şi european

După anul 1970, accelerarea procesului de globalizare a pus în dificultate, în toate ţările, politicile economico-sociale clasice, orientate spre dezvoltare nesustenabilă şi managementul clasic, centrat pe organizaţie. Treptat, coopetiţia (cooperare & competiţie) specifică globalizării, a cerut şi a impus inovări integrative în toate domeniile, definirea şi aplicarea conceptului de cluster în economia ţărilor avansate, dezvoltări ale managementului reţelelor de firme şi clusterelor, orientări ferme ale politicilor spre competitivitate sustenabilă, alianţe ale partidelor politice centrate pe competitivitate regională, naţională, federală, indiferent de doctrine politice. În toate ţările / regiunile care au ignorat aceste direcţii de progres efectele au fost dramatice: dezindustrializare, stagnare şi regres, sărăcie persistentă, migraţia forţei de muncă în alte ţări / regiuni, şomaj şi inflaţie, deteriorarea şi epuizarea resurselor, poluare şi distrugerea biodiversităţii. Clusterul este o aglomerare / concentrare geografică de organizaţii care are în componenţă patru elemente: Comunitatea interna (mediul de afaceri) format din Reţele de Firme (RF) productive / prestatoare de servicii aflate în coopetiţie (cooperare & competiţie), care achiziţionează resurse, procesează, oferă şi vând profitabil sortimente consumatorilor din pieţele ţintă; Facilitatori - Instituţii / organizaţii / reţele pentru cooperare şi competitivitate teritorială: Centre de Competitivitate / Institute/ Consilii, Agenţii de Dezvoltare Teritorială (regională, judeţeană, locală), Camere de Comerţ, Industrie şi Agricultură şi asociaţii ale acestora, organizaţii patronale, organizaţii profesionale, organizaţii sindicale; Determinanţi - Administraţii publice teritoriale (APT) creatoare ale mediilor interne ale clusterului / clusterelor); Consumatori & Furnizori - Pieţe / segmente / nişe ţintă pentru facilitatori], cu consumatori şi furnizori specifici. Avantajele acestor aglomerări numite clustere / poli de competitivitate / reţele de competenţe sunt: reduc costurile individuale ale fiecarei firme aflate in aceste Reţele de firme; firmele membre îşi pot creşte cifra de afaceri prin ofertarea în comun a produselor lor, îşi pot apăra mai bine interesele în comun, pe principiul breslelor, fiind durabile şi competitive atât pe piaţa naţională cât şi pe cea internaţională; se află atât în relaţii de concurenţă, cât şi de cooperare internă / externă (coopetiţie), devenind puternice centre de inovaţie; determină colectarea unor sume mai mari la bugetul local/central generând evoluţiile sănătoase ale economiilor şi competitivităţilor naţionale, regionale şi locale; contribuie hotărâtor la ridicarea standardului de viaţă al regiunilor şi ţărilor în care sunt localizate, determinând mulţumire/satisfacţie atât în rândul persoanelor fizice cât şi a celor juridice; se creează o situaţie Win-Win atât pentru administraţia publica locală/regională, cât si pentru clienţii acestora adică persoanele fizice /juridice ale zonei respective. Uniunea Europeană formata in prezent din 27 de membrii, are de eliminat importante decalaje în clusterizare şi competitivitate, aşa cum rezultă din Strategia Lisabona revizuită (2005) şi din „The European Cluster Memorandum” (octombrie 2007).

Cadrul românesc

Revenirea României la economia de piaţă liberă şi la democraţie după anul 1989 este marcată de o provocare majoră: creşterea competitivităţii ţării noastre într-un ritm rapid, care pe termen mediu şi lung să-i asigure un nivel cât mai avansat de progres şi bunăstare. România este încă una din ţările care, cu toate progresele realizate după anul 1989, nu urcă în nici unul din clasamentele de competitivitate şi bunăstare. La această stare a contribuit şi contribuie în mare măsură ignorarea experienţei mondiale şi inexistenţa strategiilor şi programelor concrete de competitivitate bazate pe clustere. Zona Timişoara şi judeţul Timiş au în prezent un avans relativ în înţelegerea, promovarea şi dezvoltarea clusterelor regionale autohtone, avans recunoscut în ţară şi la nivelul UE (Proiectul CLOE dezvoltat ca partener de Primăria Municipiului Timişoara; Centrul Regional de Competitivitate din Timişoara înfiinţat în ianuarie 2006 de CCIAT şi UPT, incluzând 13 domenii sectoriale prin secţiunile CCIAT; Programul de studii master „Managementul competitivităţii” la Universitatea Politehnica etc.). Acest avans se cere dezvoltat, diversificat şi fructificat în beneficiul judeţului Timiş şi Regiunii Vest într-o viziune 2050. Toate ţările şi regiunile avansate (America de Nord, Zona Asia-Pacific, ţările UE 10, UE 27 în anumite domenii) au progresat în ultimul secol bazat pe clustere, au deja elaborate viziuni pentru orizontul 2050-2100 şi aplică strategii bazate pe clustere regionale.

Priorităţi în dezvoltarea clusterelor în Zona Timişoara şi în Banat

Pentru a elimina pericolele globalizării în Zona Timişoara şi în Banat se impune dezvoltarea perseverentă a competitivităţii organizaţiilor autohtone care să se integreze în puternice parteneriate public – private [P.P.P.] iniţiativele zonale-judeţene-regionale-naţionale-europene, programele, resursele, competenţele, devotamentul la toate nivelurile ierarhice administrative si politice. Integrarea este posibilă şi trebuie realizată de la o viziune prospectivă 2050 spre soluţiile pragmatice de mâine şi astăzi. Analizele realizate recent la Centrul Regional de Competitivitate din Timişoara relevă două categorii de priorităţi în dezvoltarea clusterelor, (priorităţi a căror finanţare se poate realiza prin programe POR, POS, etc). prima prioritate este înfiinţarea şi certificarea a minim 3 clustere în judeţul Timiş / Regiunea Vest în perioada 2008-2009, cu iniţiativa firmelor autohtone: Cluster imprimerie - tipografie - publicitate (în prezent acesta este un pre-cluster înfiinţat în mod natural de către firme cu capital românesc, prin Secţiunea Imprimerie - tipografie – publicitate a CCIAT), iar în viitor poate fi certificat ca primul cluster de către Oficiul de Promovare şi Certificare Clustere în curs de înfiinţare la CCIAT (Proiect transfrontalier România - Serbia), Cluster automotive, Cluster tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Ce de a doua prioritate este înfiinţarea în „conceptul cluster” a unui puternic generator de clustere printr-un puternic P.P.P. având ca membrii: administraţia publică locală formată din Consiliul Local Timişoara – Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş si Prefectura Timiş, mediul de afaceri reprezentat de CCIAT şi celelalte organizaţii şi cluburi de afaceri locale, mediul universitar şi preuniversitar local, societatea civilă.

„Ţinând cont de oportunitatea de finanţare existentă în contextul sus-prezentat, solicităm analizarea urgentă în vederea realizării ideii de proiect „Alianţa / Parteneriatul pentru dezvoltarea durabilă a Banatului în cadrul Uniunii Europene” cu finanţare POS – DRU, Axa prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”, Domeniul Major de Intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă”, valoare minim 1.850.000 de lei (500.000 de euro), contribuţie beneficiari (adică membrii P.P.P.) 2 %, respectiv 37.000 de lei (10.000 de euro), durata 3 ani, termen de depunere proiect 12.09.2008 ora 17.00,” spune Radu Dimeca, preşedintele Secţiunii Imprimerie, Tipografie, Publicitate a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara.