Articol adaugat in 28 August 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Deliberarile privind practica medierii intre infractor si victima, o noua profesie liberala reglementata de Comisia Europeana, au prins contur si in Romania.
In afara salii de judecata

Aparitia unui nou concept, justitia restaurativa, in sistemele de justitie penala din majoritatea tarilor europene, a constituit subiect de discutie si pentru reprezentantii sistemului judiciar din Romania, in ultimii ani. Justitia restaurativa are in vedere medierea intre doua parti, aflate in litigiu, in scopul aflarii unei cai mai usoare de rezolvare a problemei, ocolind sala de judecata.

Un prim pas in adoptarea recurgerii la mediere, ca alternativa pentru solutionarea conflictelor din justitie, este publicarea pe site-ul Ministerului Justitiei a tabloului mediatorilor din Romania, considera reprezentantii Centrului Avocatilor Mediatori "Cristian Iordanescu". "Speram ca publicarea unui tablou al mediatorilor pe pagina oficiala a Ministerului Justitiei sa fie doar inceputul unei campanii de informare si de popularizare a avantajelor pe care le aduce sistemului judiciar aceasta profesie liberala, inca insuficient cunoscuta in Romania", spune Alina Gorghiu, directorul executiv al Centrului Avocatilor Mediatori "Cristian Iordanescu", luni, intr-un comunicat de presa.

Aceasta sustine ca introducerea in Codul de Procedura Civila a medierii va conduce atat la cresterea credibilitatii acestui instrument, cat si la o mai buna cunoastere a acestuia, fapt ce ar putea produce rezultate semnificative in ceea ce priveste presiunea care este in prezent pusa pe instantele din Romania, incapabile sa faca fata valului de procese.

Centrul Avocatilor Mediatori, ce poarta numele lui Cristian Iordanescu, fost decan al Baroului Bucuresti, decedat in decembrie anul trecut, este un produs al medierii, noua profesie liberala reglementata de Comisia Europeana. Centrul este deschis avocatilor din Baroul Bucuresti, din celelalte 42 de barouri din Romania si din barourile membre ale Black Sea Countries Bar Association, care vor dori sa profeseze si ca mediatori.

Amintind de aglomerarea salilor de judecata, Alina Gorghiu a facut apel la mediatizarea acestei profesii. Aceasta a spus ca "numarul dosarelor nesolutionate in instante a crescut in ultimii trei ani. Stocul de dosare ramase in instante de la un an la altul a fost de peste 300 de mii in 2007. Este deja o realitate faptul ca aglomerarea instantelor de judecata din Romania afecteaza intreg sistemul judiciar, ca procesele aparent simple sunt intarziate din cauza birocratiei, ca deciziile instantei vin dupa repetate infatisari si termene prescrise". Aceasta a adaugat ca s-a ajuns la situatia in care, cea mai banala neintelegere se trimite spre solutionare instantei, fapt ce determina ca demersul sa devina greoi si costisitor. "Se poate negocia obtinerea unor solutii convenabile pentru toti cei implicati, dreptatea nefiind acordata doar unei singure parti, asa cum se intampla in instante", a mai precizat Gorghiu.

In Timis, zece avocati ai Baroului au participat la o serie de cursuri de formare sustinute de formatori din SUA, devenind astfel mediatori atestati : Ana-Marcela Bant, Madalina Roxana Bataniant, Carmen Georgeta Bucur, Cristina Elena Candrea, Marec Kasai, Lucian-Corneliu Lazarutiu, Mihaela Marsu-Onita, Silviu-Catalin Oprisan, Roxana-Agnes Simon si Zeno-Daniel Sustac.
Ce inseamna mediere?

Potrivit Legii 192/2006, medierea reprezinta o alternativa facultativa, in raport cu justitia, de solutionare a conflictelor dintre parti, prin care o terta persoana, impartiala si fara putere de decizie, specializata in mediere, ajuta la descoperirea unei solutii, impreuna cu partile implicate, pentru rezolvarea neintelegerilor dintre ele. O sesiune de mediere implica una sau mai multe discutii intre parti, avocatii acestora si mediator. Pe parcursul unui proces, procedura de mediere nu este obligatorie. Mediatorul nu are nicio putere sa impuna vreo decizie sau sa forteze partile sa accepte o intelegere. Rolul lui este sa asiste partile la discutii, sa identifice obstacolele catre intelegere si sa dezvolte strategii pentru depasirea lor.

Exista, insa, doar anumite tipuri de cauze care pot fi mediate. In special, cele civile si penale cu plangere prealabila – adica acele fapte penale in care, chiar daca partile se impaca, nu se exclude raspunderea penala. Cauzele penale care pot fi supuse medierii sunt lovirile, vatamarile corporale, amenintarile, insulta, calomnia, gestiunea frauduloasa, iar la acestea se adauga si tot ce inseamna cauze civile, inclusiv partajele in cazurile de divort.