Articol adaugat in 15 Noiembrie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : http://www.timpolis.ro

"Secretul" bogatiei unor clanuri tiganesti locale, cercetat de institutiile statului
Vazuta ca o premiera la nivel national, initiativa Prefecturii Timis de a verifica modul de dobandire a averilor unor clanuri tiganesti celebre in oras pentru implicarea lor in speculatii imobiliare dubioase a fost demarata in aceste zile, cu ajutorul institutiilor specializate ale statului. Astfel, pentru o serie de romi cu palate in zona zero a orasului si al caror nume a fost implicat in scandaluri imobiliare sau controverse legate de procese de retrocedare de metale pretioase confiscate de comunisti au inceput verificarile, in prima faza la nivel de Fisc, pentru a se vedea daca platesc impozitele cuvenite la stat pentru activitatile prestate.

Campanie de verificari
Autoritatile judetene urmeaza sa verifice modul de dobandire a averilor unor clanuri locale de bastani, implicati in deja faimoasa mafie imobiliara locala sau care revendica de la statul roman cantitati imense de aur confiscate de militienii comunisti. Fiscul va verifica, in primul rand, daca persoanele in cauza figureaza in evidente ca platitori de taxe si impozite catre stat.
Marea problema legata de aceasta actiune e ca, in momentul de fata, statul roman nu prea are un cadru legal care sa inlesneasca o verificare precisa a averilor acumulate de clanurile vizate de actiunea Prefecturii. Pe de alta parte insa, spune prefectul Ovidiu Draganescu, "exista legea evaziunii fiscale si o serie de alte legi conexe care pot fi aplicate in astfel de cazuri". Cu privire la modalitatea de selectare a celor care urmeaza a fi verificati, Ovidiu Draganescu ne-a declarat : "Noi nu facem liste. Noi, in primul rand, avem in vedere persoanele cu care am avut probleme, adica pe numele carora au existat reclamatii de la cetateni. E vorba de cei care fac parte din acea mafie imobiliara, evident, pentru ca la ei ne referim in primul rand. Sunt, in acest sens, reclamatii, sunt constatari ale Politiei privind constructii ilegale si tot felul de activitati colaterale in care sunt implicate persoane de acest gen". Deocamdata, verificarile au fost demarate de catre Directia Generala a Finantelor Publice Timis. "Daca se vor constata si activitati infractionale, vor fi implicate si alte institutii in aceasta actiune", anunta prefectul de Timis.

Filiera aurului
Multi dintre cei vizati direct de actiunea Prefecturii sustin ca bogatia lor poate fi justificata prin revendicarile de metale pretioase confiscate de autoritatile comuniste si retrocedate dupa Revolutie, in instantele timisene. Marea problema legata de aceste revendicari e ca multe dintre ele se bazeaza pe o documentatie extrem de subtire.
Un fost ofiter din Militia Economica timiseana ne-a furnizat cateva mostre de astfel de documente folosite in procese de revendicare. Un exemplu e hartia numita "Dovada" emisa de Militia Municipiului Timisoara pe 17 ianuarie 1985, care cuprinde urmatorul text : "Azi, data de mai sus, in baza procesului verbal seria numarul 0533260 s-a ridicat de la cetateanul italian Di Cara Sebastiano urmatoarele bijuterii din metal galben : un ceas, un lantisor cu amuleta, cinci inele, doua bratari si un lantisor tip colier". Hartia are o semnatura indescifrabila la rubrica "Organ de militie" si semnatura cetateanului de la care s-a facut confiscarea. Fara antet, fara stampila, fara numar de inregistrare. Fara numele lizibil al ofiterului care a facut confiscarea. Fara martori si fara translator, desi legea impunea prezenta acestora. Fara sa specifice daca "metalul galben" era sau nu aur, fara sa specifice gramajul. Cu un asemenea document se pot cere, in instanta, depagubiri imense.
"Sunt colegi de-ai mei care s-au imbogatit, ca martori in astfel de procese de revendicare", ne-a declarat fostul ofiter de la Militia economica Timisoara.
Tiberiu Burescu, directorul sucursalei timisorene a Bancii Nationale a Romaniei, afirma ca solicitarile de retrocedare de metale pretioase continua si in prezent, apogeul fiind atins insa in anii 2005 si 2006. "Au fost dosare in care se cerea, de exemplu, retrocedarea a peste sapte kilograme de aur. Si in unele din aceste cazuri se apeleaza la tot felul de smecherii. Noi ne aparam, in astfel de situatii, cu mijloacele legale pe care le avem. Dar cand e vorba de sentinte definitive si irevocabile, ele trebuie puse in aplicare, pentru ca altfel se trece la executare silita".

Un cadru legislativ nefavorabil
Chiar daca in prezent cadrul legal e conceput de asa maniera incat, teoretic cel putin, sa permita verificarea averilor demnitarilor (asteptandu-se in acest sens mai multe de la Agentia Nationala de Integritate), nu acelasi lucru se poate spune despre verificarea averilor acestor clanuri timisorene de bastani. "De unde sa porneasca acum o asemenea verificare? Ce sa faca? Cum sa ma duc la om in casa acum, dupa ce casa e facuta, e mobilata, dupa ce e sfintita, sa-l intreb «Cum ai facut casa?» In baza carei legi? Nu exista defel cadru legal in acest sens. Trebuia sa avem o lege care sa ne permita sa cerem justificarea averilor pentru toti. In Timisoara, de exemplu, foarte multa ar trebui luata la intrebari", e de parere avocatul Dumitru Gant.
Deocamdata verificarile demarate se fac in baza legilor cu privire la evaziunea fiscala, la nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice Timis, urmarindu-se daca persoanele verificate au platit taxele si impozitele cuvenite statului. In varianta descoperirii unor fapte de natura penala, la verificari va participa si Politia. "Deocamdata, din cate stiu, nu avem niciun dosar in lucru cu privire la averile unor clanuri de acest fel. Politia poate actiona in baza unor plangeri sau daca ni se cere sprijin pentru dovedirea unor fapte de natura penala", ne-a declarat subcomisarul Dumitru Nistor, de la Serviciul de Investigare a Fraudelor al Politiei Timis.

Suspiciuni de spalare de bani
Reprezentanti ai Prefecturii Timis au vorbit, referindu-se la clanurile de bastani care urmeaza a fi verificate, ca se suspecteaza inclusiv operatiuni de spalare de bani. In acest context, trebuie spus ca la una dintre ultimele actiuni de verificare la cazinourile timisene, initiata de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor s-au descoperit, intr-una din locatiile controlate, tranzactii care depasisera suma de 10.000 de euro si nu fusesera raportate la Oficiu, asa cum prevede legea. Intr-o singura seara, doi cetateni italieni au fost identificati ca jucand la ruleta 10.500 de euro, respectiv 370 de milioane de lei vechi.
Cumulat, cei doi italieni nu jucasera insa la cazinoul controlat cat suma "sparta" in aceeasi seara de reprezentantul unui clan tiganesc asociat cu mafia imobiliara timisoreana, fiind vorba de 26.000 de euro pusi in joc la ruleta. In acest caz cazinoul a fost amendat pentru ca nu a raportat respectivele operatiuni. Insa nu reiesea de niciunde, din actele intocmite, ca s-ar fi initiat proceduri de verificare cu privire la provenienta celor 26.000 de euro.
De altfel, raportul anual al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor releva ca s-au primit 71.571 de raportari, care e greu de crezut ca au fost verificate macar pe sfert, avand in vedere ca, potrivit declaratiilor de avere afisate pe site, organigrama institutiei nu depaseste 50 de angajati. 8.931 de rapoarte de acest fel proveneau de la banci, 96 de la societati de valori imobiliare, 524 de la case de schimb valutar, 470 de la case de amanet, in lista celor care au facut raportari catre O.N.P.C.S.B. mai regasindu-se societati de asigurari, oficii postale, societati de transmitere de bani, notari, societati de leasing, societati de consultanta, agentii imobiliare. Insa nici o persoana fizica "liber profesionista" la nivel de tara. De altfel, rezultatele anuale ale O.N.P.C.B. vorbesc de la sine — pe 2006 au fost facute doar trei suspendari de activitate pentru operatiuni suspecte de spalare a banilor, la nivelul intregii tari.
"Suspiciunile de spalare de bani trebuie sa fie in primul rand detectate de raportori — banci, institutii financiare. La noi se analizeaza aceste raportari si se verifica din mai multe surse. In cazul in care se confirma aceste suspiciuni, luam masura sesizarii Parchetului. Independent O.N.P.C.S.B. nu poate verificari, ci numai in baza unor sesizari sau rapoarte", ne-a declarat Nicolae Fuiorea, responsabil de relatii publice la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor.