Articol adaugat in 27 Decembrie 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : ZDV

"Cei mai gravi poluanţi sunt nitriţii şi nitraţii, care dispar foarte greu", a declarat Mihnea Stanca, directorul Direcţiei Apelor Banat (DAB) Timişoara

Unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătatea umană, dar şi pentru sănătatea animalelor şi plantelor cu care se confruntă judeţul Timiş, în acest moment, este poluarea pânzei freatice.

"Straturile unu şi doi din pânza freatică a judeţului Timiş sunt poluate. În statele Uniunii Europene, pânza freatică reprezintă un obiectiv strategic de maximă importanţă şi, prin urmare, este puternic protejată de stat, iar noi am reuşit să o distrugem. Cei mai gravi poluanţi sunt nitriţii şi nitraţii, care dispar foarte greu", a declarat Mihnea Stanca (foto), directorul Direcţiei Apelor Banat (DAB) Timişoara.

Pericolul evacuărilor de dejecţii necontrolate

Conform unui studiu al Agenţiei de Protecţia Mediului Timiş, modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate; lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră; infiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod frecvent pentru descărcarea apelor uzate de la unităţile zootehnice; depozitarea şi administrarea incorectă pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor şi datorită infiltraţiilor din câmpurile vechi de aspersie pentru apele fenolice de la Solventul, în sector Margina, dar şi de la Petrom. Dar sursa cea mai puternică a poluării cu nitriţi şi nitraţi a apelor subterane o reprezintă evacuările de dejecţii provenite de la complexele de creştere a suinelor, cabalinelor, ovinelor, bovinelor, precum şi a celor de creştere a păsărilor, ferme care sunt cu sutele în Timiş. Depăşirile limitelor privind calitatea apei subterane, conform Legii 311/2004, s-au înregistrat în cea mai mare parte datorită complexelor zootehnice din Bazinul Hidrografic Bega - Timiş.

Agenţii poluatori să nu mai primească autorizaţii

Marian Eperieş, comisarul-şef al Comisariatului Judeţean Timiş - Garda de Mediu, a declarat că poluarea pânzei freatice reprezintă o poluare istorică şi este una dintre cele mai grave situaţii cu care se confruntă Timişul. Problema este că numărul fermelor zootehnice creşte de la o lună la alta, iar efectul asupra naturii este foarte dăunător, dacă nu se respectă legile de protecţie a mediului.

"Autorităţile de la Ape, Agricultură, Mediu şi de la Studii Pedologice trebuie să aibă o comunicare mai bună şi să nu mai dea aprobări agenţilor economici poluatori", a spus Marian Eperieş. În Timiş, situaţia este foarte gravă. Numai un exemplu: în comuna Birda, toate fântânile şi puţurile sunt otrăvite cu nitraţi şi nitriţi de la fostul Comtim. Poluarea este istorică, dar din păcate autorităţile judeţene şi locale au tratat cu indiferenţă situaţia, se pare din lipsa fondurilor şi abia acum se lucrează la două staţii de filtrare a apei. În acest moment, experţii DAB şi experţii olandezi chiar desfăşoară un proiect pentru reabilitarea apelor freatice din Timiş. Zonele pilot au fost alese: Parţa, cu o arie de deservire de peste 100.000 de oameni şi zona Jimbolia, cu o arie de 10.000 de locuitori. Un lucru trebuie să ştie omul: dacă îşi forează un puţ în grădină sau curte, cu gândul de a avea apă proaspătă şi rece, să nu cumva să creadă că acea apă scoasă din adâncurile pământului este şi curată şi bună de băut, fiindcă, în realitate, nu este aşa. De aceea, va trebui, obligatoriu, înainte de a consuma, să meargă la Institutul de Cercetări Pedologice sau la Direcţia Apelor Banat, pentru a se face analiza apei şi pentru a se da verdictul: e bună sau nu e bună de băut!