Articol adaugat in 27 Martie 2008 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : TIMPOLIS

Luand in calcul descoperirile arheologice din ultimii cinci ani, facute in mai multe comune timisene, este foarte clar ca pe aceste locuri au existat civilizatii inca din vremuri preistorice. Sanandrei, Dumbravita, Uivar, Cornesti sunt doar patru dintre localitatile timisene in care arheologii au descoperit urme ale civilizatiilor care au trecut pe aceste meleaguri.

Urme ale civilizatiei preistorice de la Sinandrei

Una dintre localitatile in care arheologii de la Muzeul Banatului, din Timisoara au lucrat ani la rand este Sanandrei. Aici, santierul arheologic a fost deschis inca din 2003, cand specialistii au inceput cerecetarea urmelor unei epoci pierdute in vechimea milenara a locului. Campania arheologica din 2003 a inseamnat redeschiderea unuia dintre cele mai importante santiere din Banat, sub coordonarea prof. univ. dr. Florin Drasovean, specialist in civilizatia neolitica.

In santierul arheolologic de la Sanandrei, intins pe o suprafata de 25 de metri patrati, s-a descoperit una dintre cele mai mari asezari ale Neoliticului Mijlociu, din zona. Vestigiile civilizatiilor preistorice care au trait in aceasta zona au atras, inca de la primele investigatii, atentia specialistilor. Asezarea pe care o au dezghiocat-o arheologii banateni dateaza din anii 5.300 - 4.800 i.Ch. Sapaturile din campania din 2003 s-au facut mai ales pentru scoaterea la lumina si cercetarea amanuntita a locuintelor din acest sit.

La Sanandrei au mai fost gasite materiale din Cultura Banatului dar si din Culturile Tisa si Vincea. Acestea din urma sunt importuri care i-au ajutat pe specialisti sa demonstreze contemporaneitatea Culturii Banatului si relatiile culturale ale locuitorilor acestei zone cu cei din Panonia. Pe langa efigiile din Neolitic, aici au mai fost decoperite cateva morminte din Evul Mediu Timpuriu.

Din cele constatate de specialisti, la Sanandrei a existat o comunitate de circa 500 de suflete, bine inchegata si protejata deopotriva de un brat al raului Bega Veche si de o fortificatie. Societatea se pare ca era condusa de un sef religios care avea puteri absolute asupra tuturor membrilor comunitatii si care-i coordona in tot ce intreprindeau, ceea ce s-a concretizat inclusiv in urbanizarea zonei, cu case perfect randuite pe strazi. Societatea de la Sanandrei avea un caracter protorurban asemeni celor din Grecia si din Orient, medii care au influentat ulterior centrele urbane preistorice din Europa Occidentala. Cel mai interesant este insa faptul ca locuitorii de aici faceau schimburi comerciale pana si cu comercianti din zona Marii Egee, de la care cumparau scoici Spondilus, pentru podoabe.

Din punct de vedere religios, la Sanandrei se tinea cultul fecunditatii. Aici au fost descoperiti mai multi idoli feminini de mici dimensiuni (de la doi - trei pana la 10 centimetri fiecare) si a fost dezvelit un mormant avar, doua morminte neolitice si cateva locuinte dacice in care s-a gasit material ceramic.

Masca de 7000 de ani, de la Uivar

Tot in 2003, dar la Uivar, specialistii timisoreni de la Muzeul Banatului au deschis un santier arheologic important pentru ceea ce specialistii numesc "Cultura Banatului". Cu aceasta ocazie a fost scoasa la iveala o piesa de maxima importanta : "masca de zeu". Este vorba despre o masca rituala folosita de samanii tribului, despre care se credea ca, in timpul ritualului, il putea transforma pe om in zeu. Masca, a carei vechime e in jur de sapte milenii, a fost restaurata de un reputat expert german de origine romana, Miron Sevastie, restaurator la Muzeul Universitatii din Wurzburg. In anul 2000, el si-a oferit gratuit serviciile dupa ce a aflat ca ministrul Culturii de la acea vreme s-a opus vehement scoaterii din tara a acestei piese. Miron Sevastie s-a deplasat special in Romania, constient de valoarea istorica a descoperirii.

Civilizatie daco-romana din secolele III-IV, la Dumbravita

La nici 10 kilometri din Timisoara arheologii banateni au facut o descoperire care ar putea schimba datele istorice cunoscute pana in prezent despre civilizatia daco-romana care a locuit in zona la inceputul mileniului I.

La iesirea din comuna timiseana Dumbravita, pe santier arheologic deschis in martie 2006, a fost descoperita o asezare daco-romana atipica, cu case extrem de mari, apartinand unei civilizatii care traia in lux si a carei principala ocupatie, cu rezultate exceptionale o reprezenta agricultura. In premiera pentru zona arheologica a Banatului, a fost descoperit si cel mai vechi "aragaz", care a fost scos de sub pamant in intregime, chiar daca dateaza din veacul al treilea al erei noastre...

"A fost scoasa la iveala o parte dintr-o asezare daco-romana datand din secolele III - IV. Avem cinci locuinte in forma dreptunghiulara, conservate extraordinar de bine, din care s-au pastrat pana si gaurile in care au fost plantati tarusii care sustineau casele. Intr-una dintre case am gasit o vatra de foc si, la mijlocul incaperii, o rasnita, semn ca oamenii aveau o agricultura infloritoare", spune arheologul dr. Mircea Mare, de la Muzeul Banatului Timisoara.

Coordonatorul lucrarilor de santier, Florin Drasoveanu, a atras atentia asupra faptului ca populatia era foarte instarita :"Intr-una dintre case s-au gasit vase din terra sigilata, o ceramica speciala facuta in zonele Frantei si Germaniei, care era extrem de scumpa pentru acea perioada, avand, oarecum, daca e sa comparam, valoarea portelanului chinezesc veritabil. Prezenta acestei ceramici demonstreaza ca avem in fata vestigiile unei comunitati rurale care traia extreme de evoluat, in lux, si care isi permitea sa cumpere aceasta ceramica foarte scumpa. Inseamna ca locuitorii acestei asezari aveau schimburi comerciale foarte bune, daca isi puteau permite acest lux".

In aceeasi zona au mai fost descoperite si ramasitele a doua asezari medievale si ale unui cimitir in care au fost descoperite osemintele unei familii – mama tata si copil.

"Valurile romane" de la Cornesti, cele mai mari din Europa

Desi abia la inceput, nici anul in curs nu a fost lipsit de surprize in ceea ce priveste descoperirile arheologice. Arheologii timisoreni se folosesc de programul Google Earth (un soft care permite vizualizarea imaginilor din satelit) pentru a cerceta un sit arheologic ce are sanse sa intre patrimoniu UNESCO.

Acesta se gaseste la Cornesti, deci foarte aproape de Timisoara, si dateaza cel mai probabil din anul 1.200 i.Ch., apartinand perioadei mijlocii a Epocii Bronzului si facand parte din fortificatiile asimilate sub denumirea de "valurile romane". In zona erau cunoscute trei astfel de fortificatii, insa dupa o cercetare atenta, de anul trecut, prin intermediul imaginilor oferite de Google Earth, a fost evidentiat si un al patrulea. Acesta are mai bine de o treime din suprafata Timisoarei – circa 1.800 de hectare.

"Fortificatiile acestea sunt din pamant, iar in zona e teren arabil. Ele se vad, dar nu au o structura diferita de mediul inconjurator. Google Earth ne ajuta sa nu mai cautam prin balarii si sa mergem direct la tinta", spune Dan Ciobotaru, directorul Muzeului Banatului.

Valurile de pamant de la Cornesti au fost sesizate prima data la inceputul secolului al XVII-lea de catre militarii topografi ai Imperiului Habsburgic, in timp ce intocmeau hartile Banatului, noua regiune asimilata. In 1988 acestea au fost fotografiate din avion, iar un an mai tarziu a aparut primul articol legat de importanta descoperire.

Fortificatiile banatene sunt cele mai mari din intreaga Europa. De aceea arheologii si-au propus sa le includa in patrimoniul UNESCO. Acest lucru nu se poate realiza decat dupa ce cercetarea lor va fi intr-o stare avansata, astfel ca ei au demarat un proiect international de studiere a lor. Sapaturile de amploare vor incepe vara aceasta, in luna august, la excavatii urmand sa participe, pe langa specialistii de la Muzeul Banatului din Timisoara, si specialisti de la Exeter University (Marea Britanie), Goethe-Universität Frankfurt am Main (Germania), respectiv University of Tenesee (SUA). "

Nu am cercetat situl pana acum nu pentru ca nu am fi stiut despre existenta lui, ci pentru ca, avand bani putini, nu am vrut sa-l stricam. Ne-am gandit ca pentru cateva momente de glorie nu putem baga sapa in asemenea vestigii importante. Imaginile furnizate de programul Google Earth ne ofera o alta perspectiva, color a situatiei din teren, ele aratand, prin pete de culoare (neagra) depunerile antropice - cenusa, gunoi animal, uman", mai spune Dan Ciubotaru, directorul Muzeului Banatului Timisoara.

Vizitatorii site-ului Ministerului Culturii – www. cultura.ro – pot vizualiza direct de pe Google Earth cele mai importante monumente istorice romanesti. Acest sistem imbina noul sistem de cartografiere prin satelit cu reprezentarea 3D a cladirilor si terenului si, in plus, cu puterea de cautare a motorului Google.

Pentru a le vizualiza este nevoie a fi instalat programul, care se poate face tot pe site, gratuit. www.cultura.ro ofera o lista cu monumentele istorice din Romania si o alta cu monumente aflate in patrimoniul UNESCO.