Articol adaugat in 29 August 2007 de catre Echipa eTimisoara.
Sursa : Echipa eTimisoara

Canonizarea mitropolitului Varlaam al Moldovei a reunit, miercuri, la mănăstirea Secu, lideri politici - preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu -, dar şi pe principalii competitori la scaunul patriarhal, mitropoliţii Daniel şi Teofan.

Preşedintele Băsescu a fost însoţit de soţia sa Maria. Premierul Tăriceanu a venit însoţit de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, de ministrul muncii, Paul Păcuraru, şi de cel al culturii, Adrian Iorgulescu, precum şi de senatorul Norica Nicolai. Băsescu şi Tăriceanu s-au ignorat reciproc pe tot parcursul ceremoniei religioase, şeful statului aşezându-se în partea opusă a esplanadei pe care a avut loc slujba de cea în care stăteau, pe scaune, Tăriceanu şi demnitarii liberali. Liberalii s-au întreţinut între ei, vorbind unii cu ceilalţi. Băsescu, având-o pe soţia sa alături, ca şi pe consilierul de la Cotroceni pe probleme de culte, Bogdan Tătaru Cazaban, a stat în picioare cea mai mare parte a ritualului şi, din timp în timp, s-a întreţinut cu mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, unul dintre cei care îl susţin pe Daniel Ciobotea la funcţia de patriarh.

Slujba de canonizare a învăţatului mitropolit Varlaam a fost susţinută de mitropoliţii Daniel al Moldovei şi Teofan al Olteniei, despre care se afirmă că ar fi principalii competitori la succesiunea patriarhală. A fost prezent şi un alt mitropolit din ţară, Laurenţiu al Ardealului, alături de mitropoliţii Iosif şi Serafim, care activează în Europa, dar şi de mitropolitul Petru, al Basarabiei. Oaspete la ceremonie a fost şi episcopul Policarp, al Spaniei şi Portugaliei, trimis al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.

Şeful statului, premierul şi preşedintele Camerei Deputaţilor au primit, după slujbă, de la mitropolitul Daniel icoane cu cel proclamat sfânt, Varlaam.

După ce ritualul s-a încheiat, preşedintele Băsescu a făcut o baie de mulţime, poposind în rândul oamnilor care îl asaltau cu saluturi, strângeri de mână sau, cum au făcut alţii, s-au înghesuit doar să-l atingă. În acest răstimp, premierul şi miniştrii care l-au însoţit, ca şi preşedintele Camerei, alături de senatorul Norica Nicolai, venită şi ea la un moment dat, s-au retras, după slujbă, împreună cu înalţii ierarhi, într-unul dintre lăcaşurile Mănăstirii Secu, unde îi aştepta pregătită masa de prânz.

În curtea mănăstirii, unde veniseră aproximativ 5000 de oameni, s-au servit mâncăruri de post oferite de oamenii Bisericii.

Varlaam, cel canonizat miercuri ca sfânt al Bisericii Ortodoxe române, este un nume proeminent pentru cultura română veche, dar şi pentru ortodoxie, fiind unul dintre cei care au contribuit, în sec. XVII, la dezvoltarea limbii române literare, prin traducerile şi învăţăturile bisericeşti pe care le-a răspândit în zona Moldovei. Varlaam s-a născut în 1585, în părţile Vrancei, numele de botez fiind probabil Vasile. A intrat în monahism la mânăstirea Secu, sub numele Varlaam. Timp de 15 ani a urmat învăţăturile dascălului său, Dosoftei, la rândul său cu o contribuţie similară la dezvoltarea identităţii lingvistice, iar la doi ani de la moartea acestuia, în anul 1608, este ales egumen al Mânăstirii Secu. În 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei, păstorind credincioşii până în1653, când s-a retras la Secu. În 1639 s-a numărat printre candidaţii la scaunul de patriarh ecumenic.

Preocupat de probleme cărtureşti, a înfiinţat o tiparniţă la Iaşi, în 1640, unde s-au tipărit mai multe cărţi de învăţătură, ce au avut o contribuţie majoră la dezvoltarea limbii române. Cea mai însemnată din lucrările tipărite de mitropolitul Varlaam este “Carte românească de învăţătură la dumenecele de preste an şi la praznicele împărăteşti şi la Svânţii mari (Cazania), publicată la Iaşi între 1641-1643, practic o lucrare neoriginală, o culegere de predici, pe care a tradus-o în română şi a tipărit-o în alfabetul chirilic. Varlaam şi-a tipărit şi lucrări pe care le-a scris chiar el, precum “Cuvânt cătră cetitoriu", ce cuprindea 54 de predici de duminică, şi 21 la sărbătorile împărăteşti şi ale sfinţilor, o parte din ele fiind traduse sau prelucrate după cartea Comoara a mitropolitului grec Damaschin Studitul (1577). De asemenea, Varlaam a tradus din slavonă mai multe lucrări, dintre care cea mai importantă este "Scara Sfântului Ioan Scărarul", la 1649, după ediţia comentată a episcopului Maxim Margunios (Veneţia, 1590).