bine ar fii sa nu ramane doar marcati, ci si sa facem ceva pentru ei...

vinovati in primul rand sunt cei care ii abandoneaza. Apoi copilul odata ajuns in strada merge si cerseste sau devine hot. Problema este ca unora dintre ei incepe sa le placa foarte mult stilul de viata pe care il duc.

nice

app mergeam zilele trecute prin complex, mai precis aseara si eram cu o prietena care avea doua bomboane.. una i-a picat jos L-) si pe ce-a de-a doua vroia sa mi-o dea mie.. eu refuzam si au trecut doi fratiori (probabil) si in disputa dintre mine si prietena mea pe tema care ia bomboana copilul cel mic a zis sa i-o dam lui.. evident nu am stat pe ganduri.. i-am dat-o si ne-am vazut de drum.. la care vine celalat copil, putin mai mare scoate din buzunar doua bomboane si ni le-a dat mie si prietenei mele.. initial l-am refuzat si i-am zis sa o manance ei k noi putem sa mai luam sa manance ei.. si s-a uitat cu niste ochisori rugatori la noi si ne-a zis.. "asta e placerea mea sa va ofer bombonelele astea.. mai mult nu am.. dar voi i-ati dat la fratiorul meu fara sa va ganditi.. va rog luati-le".. m-a sensibilizat la maxim...

Eu am fost in vizita la Casa de copii si am fost foartemarcata de asta.Pacat ca nu se bucura si ei de caldura unui camin,oricat de modest ar fi.

trist dar daca nimeni nu ia atitudine noi ce putem face??

nu viata le`a luat speranta d a trai ci niste niste parintii iresponsabili,2 doua ori iresponsabili.
o data k i`au facut desi nu`i doreau,s a 2 oara k i`au lasat acolo.
trebuie sa nu ai suflet sa iti lasi copilul intr`un orfelinat,sau mai sh io p l ce usii.
nu mi`as da copilul pt nimic in lume,dupa c il tii prima data in brate...il vrei tot timpul langa tine.Nu l`as da pt toti banii din lume,s nu l`as schimba cu nici un altul,desi cateodata i zic k`l dau la tigani....

subiect destul d trist...si totusi nimeni nu face nimik

...am participat si eu la o campanie de impartit cadouri la copii nevoiasi din orferinate..a fost atat de emotionat sa vezi atata bucurie in sufletul unui copil pentru un cadou atat de micut cum ar fii o ciocolata si o jucarie...acea bucurie si acel suras face cat un miliard de cuvinte...

da am facut practica la u orfelinat si stiu cat de mult ar insemna pt ei sa ii vizitam...mi-ai dat o ideie poate voi scrie un articol cu ce am facut si ce am vazut acolo si poate asa va fi si lumea asta mai pasatoare

nu e usor sa vrei sa faci parte din prezentul si viitorul cuiva cand in trecut ai renuntat la el ca la un obiect.

ma gandeam eu daca asi fi in locul unui copil abandonat si mi-as intalni mama nu asi ce sa-i zic cred ca asi intreba-o in primul rand de ce mi-a dat viata daca a stiut ca nu ma vrea si asi mai intrebao unde a fost cand am facut primii pasii cand am rostit primul cuvant cand am cazut cand am invatat sa ma ridic cand eram singura cand toti aveau o mama la scoala cand visam urat si cand eram f fericita si nu aveam cui spune.

ele si-au facut-o cu mana lor copii aceia sunt doar niste victime ei sunt fiinte nu o mobila veche care daca nu mai ai chef de ea o arunci.

poate ca au ramas si mamele mai bine zis asa zisele mame marcate dar in nici intr-un caz mai mult decat acei copii.

Imi pare rau ca doar in preajma sarbatorilor ne amintim de copiii abandonati, doar atunci facem acte de caritate...sa incercam sa fim mai buni, pentru ca vom fi probabil mai fericiti...copiii sunt poate singurele persoane care mai au inocenta...iar mamele care i-au abandonat sunt sigura ca au ramas marcate pe viata, sau cel putin asa ar trebui...trist...

e vreo diferenta intre copii morti si cei ce nu sunt nici morti nici vii care pur si simplu se simt in plus care nu au un loc a lor nu au cui sa spuna mama nu stiu ce inseamna o mama .cum poate mama trai fara sa stie de copii ei daca plang daca rad daca au ce manca daca sunt bine daca iubesc daca sunt in viata.cum traiesc aceste mame merita sa li se spuna asa.ce tie viata poti avea toti banii din lume cand dragostea iti lipseste nu te bucuri cu adevarat de nimic.daca ei nui pasa de tine cui sai pese.mai are viata ta vreun rost .mai are daca suntem in viata sa luptam daca nu luptam noi cine sa o faca in loul nostru.sa ne bucuram de ce avem nimeni nu are o viata perfecta.va doresc tuturor sa fiti fericiti si iubiti de cei ce ii iubiti

cateodata ma intreb e vreo diferenta intre mamele ce fac avort si cele care isi abandoneaza copiii

da e trist ca o mama isi poate lasa copilul ca pe o maobila veche daca propria mama nu te iubeste cum sa ceri iubire celor din jur.iti da viata si iti ea bucuria de a trai.viata fara de noroc m-ai bine nu ar fi.

Merg destul de des la orfelinatul odobescu ... sunt asa de draguti copilasi de acolo, iti vine sa ii iei acasa , dar din pacate parinti lor nu gandesc la fel:(

noi cei din seria c anul2 de la mg incercam sa strangem bani pt mos nicolaie sa mg la o casa de copii .daca puteti incercati sa va organizati si voi sa fim alaturi de cei care au nevoie de noi de sarbatori

bucuria unui copil e cel mai frumos lucru.

Zambetul pe care il vom vedea daca ii vom vizita, va face cat o mie de cuvinte..