CARTARESCU: Tiganii, o problema romaneasca

Articol adaugat in 09 Noiembrie 2007 de catre mike.
Sursa : http://www.evzvest.ro/article.php?artid=329997

Mircea Cartarescu: "Cat de usor e sa pui toata imaginea proasta a Romaniei in lume pe seama tiganilor!"

Sa te tot lamentezi in privinta confuziei pe care strainii o fac intre romani (cetateni onorabili, pasnici, muncitori, plini de toate virtutile stramosesti) si tigani, "natiunea inlocuitoare", cum apare in bancurile noastre tampite si rasiste. De fapt, problema tiganilor in Romania se datoreaza politicii romanesti fata de ei, si nu "inferioritatii lor rasiale".
Poate-ar trebui reamintite din cand in cand radacinile istorice ale acestei probleme. Romanii din Muntenia si Moldova i-au robit pe tigani acum cateva sute de ani si i-au legat de glie. Au fost singurii din Europa care-au procedat astfel. Din starea lor fireasca de nomazi, tiganii au fost constransi sa se aseze pe mosiile proprietarilor lor. Din starea de oameni liberi, au fost transformati in vite vorbitoare, asemenea sclavilor negri americani.
Timp de cateva sute de ani au fost cumparati si vanduti, familiile lor au fost despartite, copiii de mama si femeile de barbati, tinerele au fost violate constant de proprietarii lor, "cioroii" au fost tinta dispretului si a discriminarii generalizate. Un cutare voievod ii suia-n copac si-i dobora cu sagetile: numea asta vanatoare de ciori. Legati de glie si prasiti ca animalele, tiganii din Tarile Romane s-au inmultit aici mai mult decat oriunde in Europa. Noi am creat, deci, problema noastra tiganeasca.
E vina noastra istorica. Mai mult. Siliti sa devina sedentari si sa munceasca pamantul, tiganii si-au uitat ocupatiile traditionale. Au incetat sa mai fie caldarari, aurari, muzicanti, ursari, lingurari etc. Au devenit in schimb agricultori lenesi si indolenti, cum au fost intotdeauna toti sclavii. Cum sa muncesti cu ravna cand nu muncesti pentru tine? Cand ori muncesti, ori nu muncesti, aceleasi bete le iei pe spinare?
Cu timpul, tiganii au devenit o masa amorfa, degradata, care abia-si mai amintea de fosta libertate. Au devenit lasi, clevetitori, betivi, artagosi, plini de boli si de pacate. La fel se-ntampla cu toti robii, oriunde-ar fi ei pe lume. Tinerii cu sange fierbinte au continuat sa se razvrateasca in felul lor: au furat cai, au jefuit, au falsificat bani, au violat, au omorat. Tinerii romani lipiti pamantului din aceeasi vreme nu faceau altfel: luau calea haiduciei, devenind hoti de codru.
Paradoxal, lovitura de gratie data de noi acestei populatii stravechi a fost eliberarea tiganilor din robie, in urma entuziasmului pasoptist al noii elite romanesti, filo-occidentale, din secolul al XIX-lea. Nu e prima data-n istorie cand umanitarismul a dus la catastrofe teribile. Tiganii robi au fost adunati in fata a sute de conace de boieri luminati si li s-a spus: "Fratilor, de-acum sunteti liberi! Duceti-va unde vedeti cu ochii".
E de neimaginat dezastrul uman pe care l-a provoct aceasta "dezrobire" lipsita de cea mai vaga urma de pregatire logistica si psihologica. Sute de mii de tigani au devenit deodata liberi sa moara de foame. Pusi pe drumuri fara bani, fara haine, fara mijloace de trai, fara o credinta, fara o cultura, doar cu omenescul gol-pusca din ei, curand au infundat in masa puscariile. Nimeni nu stie cati au pierit atunci de atata libertate. Si cati au pierit pana azi.
Ii tot injuram pe tigani, dar ce-am face in situatia lor? Cum e sa te nasti tigan, sa traiesti tigan, in mijlocul unui popor care te uraste si te dispretuieste? Sa zicem ca treci de handicapul cultural ca te-ai nascut intr-un mediu mizer si nenorocit, ca taica-tu e vidanjor si maica-ta spala scarile, ca fratii tai sunt in puscarie, ca la scoala ti-au gasit paduchi in cap si te-au izolat de toti ceilalti copii, care rad de tine, ca nu e niciun copil cu pielea intunecata desenat in abecedar. Sa zicem ca ajungi la maturitate un muncitor cinstit, la fel ca toti ceilalti.
O sa ti se zica vreodata altfel decat "ba, tigane"? N-o sa ti se scoata pe nas, in veci, la cea mai mica ocazie, ca "tiganul, tot tigan"? Or sa te angajeze vreodata la fel ca pe romani? Or sa aiba vreodata incredere-n tine? Iesi din mocirla ta cu un efort supraomenesc, ajungi o intelectuala. Vei fi vreodata altceva decat o "tiganca imputita"? Ajungi inginer, cantaret, doctor: n-o sa te trimita ministrul de externe (era sa scriu "de extreme") in pustiul Egiptului? Si-atunci cum sa nu turbezi, cum sa nu inchizi acest cerc vicios in care ne zbatem: ma urasc pentru ca sunt rau, si sunt rau pentru ca ma urasc...?
Ne revoltam cand strainii ne vad ca pe un popor de infractori. Dar noi insine ii privim pe tigani in exact acelasi fel. Si prin asta ii silim sa fie asa. Cu atitudinea noastra rasista fata de ei si cu totala pasivitate a statului, a Bisericii, a tuturor celorlalte institutii, fata de aceasta problema, subliniez, romaneasca si nu tiganeasca, perpetuam de fapt drama intalnirii celor doua etnii. Ducem mai departe peste secole mizeria si delincventa din partea lor, dispretul si ura din partea noastra, impletite in acelasi cerc vicios. Si totul se plateste pana la urma, cum se vede in episodul nefericit de la Roma.

Un articol genial care mi-a schimbat radical perceptia asupra tiganilor.